Hakan Calhanoglu a fost declarat omul meciului atât în turul, cât și în returul cu FC Porto. Însă omul decisiv pentru primul sfert de finală pe care Inter îl joacă din 2011 încoace a fost Andre Onana.
„Teamă? Andre nu se teme”, a spus Onana, cu doar câteva minute înaintea meciului de la Porto. Camerunezul nu e doar un portar foarte bun, e și un personaj carismatic. Are un caracter puternic, personalitate și calități de lider care le completează pe cele tehnice. Un portar perfect pentru Inter. Mai ales că nu a costat niciun ban.
Contribuția lui Onana la calificare a început încă din tur. Câteva intervenții ușoare, de control, înainte de un dublu reflex care a păstrat scorul de 0-0. Apoi a intrat Lukaku, Otavio a fost eliminat și Inter a câștigat cu 1-0, prin golul belgianului. O victorie scurtă și grea, după un meci așa cum sunt de obicei cele cu Porto. O echipă căreia nu-i lipsește calitatea, dar care știe și să joace murdar, să provoace, să se facă neplăcută, în tentativa de a-și atinge scopul.
Cu un asemenea adversar, un avantaj minim nu e niciodată suficient. Mai ales când returul e în deplasare. Și totuși, în ciuda declarațiilor lui Sergio Conceicao și a senzației pe care a lăsat-o finalul ăla dement, pe Dragao, Porto a fost mai puțin periculoasă decât la Milano. Iar atunci când a amenințat cu adevărat fragilul 1-0 la general al interiștilor, a dat peste un Onana pregătit.
Prima intervenție importantă a avut-o abia în minutul 76. Un șut care poate nu a părut cine știe ce, dar care a fost genul de execuție perversă. Mingea a trecut printre multe picioare, a venit tare și a apărut târziu în raza vizuală a portarului. Însă Onana a fost acolo și a prins fără să dea senzația că ar fi fost în dificultate. Probabil încălzirea de care a avut nevoie pentru ultimele minute.
În prelungiri, Dumfries a respins aproape de pe linie un șut al lui Marcano. Câteva secunde mai târziu, Onana a scos fanastic capul lui Taremi din 6 metri, împingând mingea în bară. O paradă care intră imediat în folclorul unui club și care poate da naștere unui idol. Mai ales că s-a dovedit intervenția decisivă pentru calificare, punctul culminant al duelului, înainte ca Grujic să trimită în transversală, parcă pentru a prelungi agonia celor mai încinse minute din dubla asta jucată mai mult cu cuțitul în dinți.
La final, întrebat ce a simțit în timpul asediului portughez, Onana a răspuns nonșalant: „Nimic! Aproape un gol nu înseamnă nimic, nu-i așa?”.
S-a terminat 0-0 și Onana are 5 meciuri fără gol primit în cele 8 disputate în sezonul ăsta de Liga Campionilor. E o performanță, în condițiile în care Inter ia goluri într-o veselie în Serie A. Iar această statistică este dovada că decizia lui Simone Inzaghi de a schimba titularul din poartă a fost corectă. Chiar dacă a venit mai târziu decât trebuia, ținând cont de prelungitul declin al lui Handanovic.
În sezonul trecut, la diferența dintre Milan și Inter a contribuit și poarta. În sensul că unii au avut-o, iar alții nu. Au fost multe puncte pe care Maignan le-a câștigat pentru ”verișori”, mai ales atunci când chiar a contat. Parada din meciul cu Fiorentina, de pe San Siro, de exemplu. De cealaltă parte, au fost multe puncte pierdute pe mâna lui Handanovic. Plus celebrul episod cu Ionuț Radu, de la Bologna. Când lupta e atât de strânsă, un moment al portarului poate fi ”mai decisiv” decât un penalty ratat.
„Onana a dat o siguranță și o liniște care, în astfel de meciuri, contează”, a spus Fabio Capello în studioul Sky Italia, după returul de la Porto. Cât de mult contează nu mai trebuie să insistăm, că am văzut. Mai ales că nu e prima oară când camerunezul a fost decisiv într-un final de meci. La începutul acestui an, în Inter – Napoli 1-0, a salvat rezultatul în ultimele minute. Singurul moment în care a fost cu adevărat pus la treabă.
Până la urmă, exact asta se aștepată de la un portar al unei echipe cu ambiții. Nu să scoată 10-15 mingi pe meci, pentru că atunci înseamnă că apărarea din fața lui are probleme mari. Nu, el trebuie să dea liniște și încredere fundașilor, să le transmită că dacă, într-un fel sau altul, mingea îi depășește pe ei, în spatele lor e cineva pregătit să intervină. O dată e suficient. Poate schimba povestea unui sezon.
Sursa foto deschidere: interworldwide.net
Ochoa de la Salerno scoate 15 mingi pe meci dar degeaba,in schimb nici nu stiu cine e in poarta la Bayern dar trece fara gol primit de PSG