După 30 de ani! Amintiri de la Coppa del Mondo: ziua 5

Acum, după atâta amar de vreme, înțeleg că, din punct de vedere strict fotbalistic, Coppa del Mondo nu a fost chiar un etalon de frumusețe. Bă, dar te-ai fi așteptat la mai mult de la o zi în care au jucat campioana europeană și locul 4 de la ediția anterioară.

Sfioasele mele lalele

Se anunța una dintre protagoniste la Coppa del Mondo. Van Basten, Gullit, Rijkaard. Campioana Europei. Milanul lui Sacchi, cu două Cupe ale Campionilor la rând. Portocala mecanică. Şi alte d-astea. Şi apoi, când încerci să-ţi aminteşti ceva din meciul Olanda – Egipt, gândul te duce la unul dintre versurile lui Luigi Ionescu. Iar favorita nu a fost deloc la înălțimea așteptărilor pe La Favorita, din Palermo.

A fost nevoie să vină de pe bancă Wim Kieft (exact, cine?) pentru ca ditamai urmaşii lui Cruyff (care nu mai pupaseră Mondialele din 1978, btw) să dea şi ei un gol. Da’ tot nu a fost suficient. Pentru că arbitrii spanioli pare că erau la fel de proşti şi acum 30 de ani, iar băieţii de la Piramide au primit un penalty pentru că atacantul a fost destul de iscusit ca să mai facă vreo doi paşi, după ce Koeman i-a încercat materialul de la tricou. Abdelghani a bătut allahiseşte şi aia a fost. Încă un egal într-o grupă care a exagerat din punctul ăsta de vedere.

Laleaua nu înfloreşte în deşert. Sau la Coppa del Mondo, după cum aveam să aflăm ulterior.

Ceilalți din Benelux au început Coppa del Mondo cu victorie

Alţi lăudaţi şi în celălalt meci al zilei, jucat pe Bentegodi, între Belgia şi Coreea Sud. Ambele echipe se remarcaseră cu patru ani mai devreme. Asiaticii, pentru că dăduseră în neştire în Maradona. Europenii, pentru că fuseseră driblaţi de Maradona (da’ măcar era semifinala).

Deși nu ar fi trebuit să aibă probleme, „Dracii roşii”, îmbrăcaţi în alb de data asta, le-au dat de cap adversarilor abia în repriza a doua. Măcar a meritat aşteptarea. Degryse, cu destul ajutor din partea portarului, şi, mai ales, De Wolf au dat două dintre golurile turneului până în acel moment. Suficient cât să-i dea curaj bătrânului Guy Thys: „A fost bine, însă mi-ar fi plăcut să mai văd vreo două goluri”. Dacă tot s-a jucat la Verona, trebuia să încerce cineva să fie ușor dramatic.

Mâine nu ştim dacă vedem meciuri, pentru că mineri.

Sursa foto deschidere: clarin.com

Facebook Comments

Lasă un răspuns