„Gemenii” Lukaku și Lautaro Martinez

Când a venit la Inter, în vară, Romelu Lukaku l-a luat deoparte pe Lautaro Martinez și i-a spus: „Bă, fii atent! Felul în care joc eu te poate ajuta să dai multe goluri. La fel, tu mă poți ajuta să marchez mult”. Încrederea asta reciprocă e esențială într-un astfel de parteneriat. Mai ales când ea lipsește din afară. Pentru că mulți fani interiști au acceptat cu greu ideea despărțirii de Mauro Icardi, punctul de referință al ofensivei nerazzurre în ultimii ani, și au avut dubii că cei doi îl pot înlocui. După prestația pe care atacanții lui Conte au avut-o la Praga, cu Slavia, într-un meci crucial pentru viitorul sezonului european al echipei, mai sunt foarte puțini cei care să-l regrete cu adevărat pe fostul căpitan.

Lautaro și Lukaku au marcat golurile prin care Inter a câștigat cu 3-1 în Cehia. Împreună, au ajuns la 22 de bucăți în sezonul ăsta, câte 11 pentru fiecare. E singura statistică pe care o veți găsi în articolul ăsta. Pentru că de data asta nu e despre cifre, ci despre o relație cu adevărat specială.

Gemelli del gol

Italienii au un adevărat cult pentru tandemurile ofensive. Le spun „gemelli del gol” (gemenii golului, dacă e cineva care chiar are nevoie de o traducere). În ultimii ani, un concept mai puțin întâlnit. În primul rând, pentru că puține au fost perechile cu adevărat prolifice, care să amintească de evergreen-urile Pulici-Graziano, Vialli-Mancini, Del Piero-Trezeguet, Mutu-Adriano (nu râdeți!) sau Milito-Eto’o. În al doilea rând, pentru că în fotbalul actual, se joacă mai mult cu un singur vârf.

Dar sistemul lui Conte face posibilă folosirea în același timp a lui Lukaku și a lui Lautaro. Adică doi atacanți diferiți, dar complementari. În sezonul trecut, Spalletti a încercat de câteva ori să-l pună pe ăsta micu’ venit de la Racing lângă Icardi, dar rezultatele nu au fost cele așteptate. Și pentru că puștiul avea nevoie de o perioadă de acomodare, și pentru că Icardi are alte caracteristici decât Lukaku, și pentru că fostul antrenor aștepta de la decarul lui să fie exact asta: un număr 10. Ceea ce nu e cazul. Acum, lucrurile sunt clare, iar cei doi băieți din față știu exact ce au de făcut și se completează excelent.

Lautaro e poreclit „Toro”, dar taurul e Lukaku. Adică belgianul e puternic ca un taur, iar în jurul acestei calități gravitează tot jocul lui. Omul de 65 de milioane nu e deloc estetic cu mingea la picior, are în continuare multe momente în care nu reușește să țină coțofana sub control, iar tehnica nu-l dă afară din casă (nu, câteva picioare date peste minge nu păcălesc pe nimeni!). Dar fizicul său (tot mai bine pus la punct odată cu trecerea timpului) îl ajută în duelurile cu apărările adverse. Poate ține de minge, pentru că e greu spre imposibil de dat jos, și creează culoare și oportunități pentru colegi. Iar Lautaro profită cel mai mult de asta.

Băiatul din Argentina, recomandat de Milito (și ce interist nu poate avea încredere în Il Principe?), s-a descătușat după golul marcat contra Barcelonei, pe Camp Nou. De atunci, e de neoprit și arată toate calitățile care l-au propulsat la Milano și titular indiscutabil la Inter, la doar 22 de ani. Dacă Lukaku e cu mușchii, Lautaro vine cu viteza, cu tehnica, chiar și cu fantezia în unele momente. Nu are încă sângele rece atât de necesar poziției pe care joacă (a se citi că ratează de multe ori din situații ideale), însă execuțiile sunt acolo. Ascensiunea a început, iar limitele nu i se văd.

Așa cum era firesc, lucrurile nu au mers ca unse de la început. Dar s-au pus treptat la punct, iar la Praga am avut parte de o reprezentație cu advărat de gală. Sigur, în ciuda prestațiilor curajoase și a rezultatelor din toamna asta, Slavia rămâne un adversar care cu greu poate fi considerat de prim-plan. Dar se mai întâmplă ca momentul în care începe ceva memorabil să nu aibă loc pe scena principală. Întrebați un interist despre Kiev și o să înțelegeți.

Cel mai bun meci al tandemului Lautaro-Lukaku

Ăsta e un verdict inatacabil. Ba mai mult, a fost una dintre cele mai bune prestații europene pe care a avut-o un cuplu de atacanți interiști. Și asta în condițiile unei linii de mijloc mai curând improvizată, cu Borja Valero, Vecino și Brozovic. Cine știe ce dracu’ vedeam cu vreun „Sneijder” în spatele lor!

Lukaku și Lautaro au păstrat ce a fost mai bun pentru final. Golul de 3-1 e un capolavoro. Exteriorul ăla al belgianului, care l-ar fi făcut și pe Quaresma să aplaude, a fost răspunsul pentru toate criticile primite de la venirea în Italia. Voleul parcă puțin arogant al argentinianului a fost continuarea perfectă, modul ideal de a finaliza o asemenea pasă. Golul ăla a explicat cel mai bine nivelul la care a ajuns înțelegerea dintre cei doi.

Terenul a fost pregătit de primele două goluri. La cel de 2-1, Lautaro a fost decisv fără ca măcar să atingă mingea. Un fals atac al pasei verticale pe care a trimis-o Lazaro i-a prins nepregătiți pe fundașii cehi. Unul a mușcat momeala și s-a dus după sud-american. Celălalt a alunecat și l-a lăsat pe Lukaku să se descătușeze în fața porții goale, după ce a driblat și portarul. La golul de 1-0, am văzut ce poate face forța lui Big Rom, că nu degeaba i se spune așa.

E ușor amuzant să te uiți cum unul dintre adversari încearcă să-l dea la o parte pe Lukaku, să-l scoată de pe cea mai bună traiectorie. Belgianul nici nu se clintește și continuă faza cu o ușurință dezarmantă. Apoi îi pasează din cădere lui Lautaro, care înscrie cu o execuție mai dificilă decât pare. Și ala e momentul gestului care confirmă cât de strânsă e relația dintre cei doi.

După ce mingea a intrat în poartă, Lautaro dă să fugă în partea opusă, pentru a sărbători. Întoarce capul și-l vede căzut pe teren pe Lukaku. Se întoarce și aleargă spre el, pentru a-l îmbrățișa, pentru a se bucura împreună. Până la urmă, nimic nu e întâmplător.

După meci, în vestiar, băieții ăștia doi au descoperit că, într-adevăr, sunt „gemeni”. Nu doar ai golului.

Sursa foto: Twitter/@RomeluLukaku9

Facebook Comments

2 Replies to “„Gemenii” Lukaku și Lautaro Martinez”

  1. Chiar au facut un meci exceptional cu Slavia.

  2. Intra din ce in ce mai bine in ritm si capata experienta jucând impreuna,cu siguranta vor mai creste.
    Nu-l regret pe Icardi cu atat mai putin pe Wanda.
    Undeva intre Brozo si LuLa avem nevoie de cineva….

Lasă un răspuns