Serie A, etapa a 7-a. I-am pus pneuri noi și capace de BMWu, dar tot tractor e

Da, despre Inter vorbesc aici. Iar Conte e doar un tractorist, până la urmă. E mai ok să punem problema așa, decât să întreb, ca Mafia pe vremuri, ce faci când te lovești de realitate.

A fost etapa a 7-a, în care s-a schimbat liderul și au început schimbările de antrenori. Să purcediamo, așadar și prin urmare.

La capolista

Eh, a fost frumos cât a durat. Adică șase etape. A venit Derby d’Italia, primul din 2012 în care cele două „prietene” ocupau locurile 1 și 2, dar s-a terminat așa cum se termină de cele mai multe ori. Adică au bătut ăia. Au bătut pentru că sunt mai buni și pentru că au fost mai buni și pe teren. A fost doar 2-1, dar victoria nu le poate fi contestată. Au devenit lideri și aproape sigur vor sprinta spre al nouălea Scudetto consecutiv. Iar Conte a fost surclasat de Sarri, și nu doar pentru că fumătorul are la dispoziție un lot mult mai bun.

Victoriile obținute de Inter în primele șase etape au fost rezultatul organizării, al intensității, al alergăturii. Când toate astea dispar, strategia lui Conte devine inutilă. Pentru că nu există calitatea tehnică necesară care să țină echipa în meci cu o execuție personală, cu un moment prin care să se iasă din linia impusă de pe margine. Adică cineva care să facă diferența, pe scurt. E suficient să te gândești că dacă întrebi cine este de neînlocuit la Inter în acest moment, cele mai multe răspunsuri vor fi Sensi (adică ăla ieșit accidentat în prima repriză) și Brozovic. Cu defectele și limitele lor, sunt singurii care pot, într-un fel sau altul, să lege jocul, să-i ofere un ritm, o perspectivă. Nu există variantă pentru niciunul și nici plan de rezervă. În timpul ăsta, Piemonte Calcio vine la tine acasă, în cel mai bun moment al tău din ultimii ani, și te bate prin golurile lui Dybala și Higuain, jucători de care a încercat să scape aproape toată vara. Tutto qua!

Inter și-a dat restart vara asta. S-a despărțit de cei mai buni jucători din ultimii ani, Icardi și Perisic, mai curând pe motive extrafotbalistice, și a adus un antrenor considerat o certitudine, căruia i s-a oferit un salariu record pentru Italia. Proprietarii chinezi au lucrat ireproșabil pe partea de finanțe, sponsori și alte chestii specifice fotbalului actual. Dar fotbalul se joacă în continuare cu fotbaliști. Niciodată nu va fi o idee proastă să aduci câțiva d-ăștia. Pentru că faza de la golul lui Higuain (oricât e de greu, îl pun golul etapei), venit după o succesiune de 24 de pase, nu e doar rodul ideii de fotbal a lui Sarri, ci și al calității jucătorilor.

Lipsa de calitate e doar o parte a poveștii. Da, fanul interist tânjește după un Recoba, un Sneijder… Cazzo, la momentul ăsta, și Domenico Morfeo mi s-ar părea o idee bună! Dar nici Conte, un antrenor rigid, nu a făcut foarte mult pentru a-și susține cauza. La câteva zile după câteva mutări măcar discutabile pe Camp Nou, a comis-o din nou cu schimbările. Cel mai greu de înțeles a fost motivul pentru care, duminică, a ales să-l scoată pe Lautaro Martinez, cel mai bun interist, și să-l țină pe Lukaku pe teren până la final. Iar faptul că insistă cu unul ca Asamoah, un lateral incapabil să dribleze, să centreze și să se apere (deci inutil, practic), e de asemenea dificil de explicat. Mai ales că varianta Biraghi nu a dezamăgit – ba dimpotrivă! – într-un meci dificil, cum a fost cel cu Lazio. Pe dreapta măcar i-a mai învârtit pe Candreva și D’Ambrosio, chiar dacă din amândoi nu faci unul bun.

Bine, și apărarea aia de care eram mândru nevoie mare a cedat când a fost băgată în ședință de două ori în patru zile.

„Testa bassa e pedalare”, dar n-ar strica să mai ridicăm capul, să vedem pe unde și încotro mergem.

Le altre

-Din fericire, fanii interiști nu au stat prea mult să-și plângă de milă. Pentru că le-au sărit „verișorii” în ajutor. După trei înfrângeri la rând, au bătut și ei pe cineva. Pe ăia de la Genoa, alți săraci cu antrenorul amenințat că va fi demis. Pe Marassi, a fost 2-1 pentru Milan. Tras de păr, cu om în plus, cu emoții, cu Reina care a comis-o, dar care a apărat și-un penalty în prelungiri. La final, Giampaolo era ușor confuz și convins că a bătut în inferioritate numerică. Așa că nu e o surpriză că a fost dat afară, în ciuda victoriei. Partea mișto e că, cel puțin deocamdată, Andreazzoli, adică omul de pe banca învinșilor, a rămas în funcție. Adică invers decât trebuia. Dar partea cea mai mișto e că în locul lui Giampaolo vine Pioli. Pentru că de Spalletti n-au fost bani. Grazie, cugini! Noroc bun!

-Stați, că abia au început să plece antrenorii! Nici Di Francesco nu a trecut teribilul test al etapei a 7-a. Sampdoria rămâne ultima, după ce a pierdut și cu Verona, 0-2 pe Bentegodi, iar EdF-ul a fost demis. Acum are timp de numărat bare. Vestea cu adevărat proastă pentru fanii blucerchiati e că Vialli s-a retras din negocierile pentru preluarea clubului. Așa că bufonul de Ferrero rămâne cel care taie și spânzură. Cu Samp ultima și Genoa penultima, se anunță un an greu pentru La Superba.

-Mai sunt unii care au bătut după trei eșecuri consecutive. SPAL a câștigat cu Parma, 1-0. Și nu a dat antrenorul afară.

-Iar numărăm consecutivele Fiorentinei. Doar că acum sunt victorii. A treia la rând, 1-0 acasă cu Udinese, iar viola a ajuns pe 8.

-Atalanta s-a întors la Bergamo și a sărbătorit evenimentul printr-un 3-1 scurt și fără stat la discuții cu Lecce. Bergamascii se confirmă pentru moment una dintre forțele campionatului. Că or fi a treia, așa cum ne spun clasamentul din sezonul trecut și cel actual, rămâne de discutat. Dar pentru orice dubiu european, vine o confirmare internă.

-Patru goluri (toate în prima repriză), două eliminări, un penalty ratat pe final de Correa. Bologna – Lazio a fost un meci peste medie din punct de vedere calitativ. S-a terminat 2-2, deși gazdele au condus de două ori. Enter Ciro al lui Immobile, care parcă vrea să-i transmită lui Simonel să stea în banca lui când mai vrea să dea exemple celorlalți din echipă. A fost și despre Sinisa, revenit pe bancă și ovaționat de fanii laziali, de care a rămas foarte legat. Însă echipa lui nu câștigă de patru etape și a ieșit din prima jumătate a clasamentului.

-Cagliari a marcat de două ori pe Olimpico, dar a plecat doar cu un punct. Sarzii au făcut 1-1 cu Roma și continuă trendul pozitiv pe care se află. Un loc 7 călduț și măcar ei confirmă așteptările de la începutul sezonului, când mulți îi vedeau printre posibilele revelații. E adevărat, au scăpat pe final de înfrângere, pentru că lui Kalinic i-a fost anulat cu acoperire regulamentară ceea ce ar fi trebuit să fie golul victoriei capitoline. Fonseca s-a enervat rău și are toate motivele să arunce cu chestii în dreapta și-n stânga. I s-au mai accidentat doi, Diawara și, mai ales, Dzeko, care stau vreo lună. E grele în La Capitale!

Și de parcă nu ar fi fost de ajuns, a mai venit și împrumutatul Robin Olsen, zis Williams, să facă parada etapei.

-Torino – Napoli trebuia să fie unul dintre meciurile spectaculoase ale weekend-ului. A murit 0-0, al doilea la rând pentru ai lui Carletto, după ăla din Ligă, contra lui Genk. O fi pierdut Inter, însă nici cei cu care ar trebui să se compare nu s-au descurcat prea bine. Dar tot nu sunt fericit cu tractorul meu.

-Meciul Sassuolo – Brescia a fost reprogramat, pentru că a murit Squinzi. El a fost motivul pentru care ăia în negru și verde au urcat din C în A și au ajuns chiar și-n Europa. Rămâne de văzut cum o s-o ducă de acum înainte clubul, fără omul care i-a asigurat cel mai mare contract de sponsorizare din Serie A.

Classifica Serie A

Alla prossima, raga. Ciao, pa!

Sursa foto deschidere: fanscalcio.it