5 concluzii după ce Inter a fost eliminată din Liga Campionilor

Treaba e cât se poate de simplă. Pe scurt, lucrurile stau în felul următor: Inter a primit ce a meritat. Pentru că dacă nu poţi bate acasă o echipă deja eliminată, care nici măcar nu mai putea evita ultimul loc în grupă, nu meriţi să mergi mai departe în Liga Campionilor. Dar pentru că e vorba despre Inter, nu are cum să fie atât de simplu.

S-a vorbit mai mult despre meciul Barcelonei, decât despre Inter – PSV

Senzaţia din zilele premergătoare meciului cu PSV a fost că olandezii sunt deja bătuţi. Sigur că normal era ca Inter să câştige. Dar în niciun caz nu putea fi o formalitate. Deşi Eindhoven avea un singur punct, nu a jucat rău în primele cinci etape din grupă. Chiar şi ai lu’ Spalletti au simţit că e greu cu olandezii, în tur. Cu toate acestea, principalul subiect de discuţie era echipa pe care o va folosi Barcelona contra lui Tottenham şi dacă se va juca pe bine. Puţin ironic, când te gândeşti că grijile astea veneau din ţara lui „mai bine doi răniţi decât un mort”. Până la urmă, problema nu a fost asta. Chiar şi cu multe rezerve, catalanii şi-au făcut treaba. Inter nu şi-a făcut-o.

„Cazul” Icardi nu există

O altă falsă problemă înaintea meciului cu PSV a fost Icardi. Că s-a distrat la petrecerea dată de nevastă-sa, de ziua ei, după înfrângerea cu juBe. Scandalos! Să fie ars pe rug! Că a fost la River – Boca. WOW! Un argentinian care s-a dus să vadă cel mai aşteptat duel din istoria celui mai mare meci din Argentina. Nemaiîntâlnit! Ştiţi cât au contat chestiile astea? Fix deloc. Icardi a fost cel mai bun om al nerazzurrilor cu PSV. Şi nu e vorba doar de faptul că a marcat. De altfel, la primul sezon în Liga Campionilor, a înlăturat dubiile legate de capacitatea lui de a juca la acest nivel. Printre altele, a devenit primul interist care dă gol în primele trei meciuri jucate acasă în această competiţie. Punerea sub semnul întrebării a profesionalismului lui Icardi a fost la fel de îndreptăţită ca ideea că Barça o să se dea la o parte. 

Ratarea calificării e un eşec. Orice încercare de a nega asta e doar gargară

Discursul „dar oricum Inter era cotată cu şansa a treia” e cretin. În primul rând, pentru că, după tragerea la sorţi, nu a venit nimeni de la Inter să spună „ne luptăm pentru locul 3, ăsta e obiectivul nostru„. În al doilea rând, după 6 puncte în primele două etape, cu principala adversară încă la cota 0, era normal să mergi mai departe. Mai ales că Barcelona nu l-a avut pe Messi la meciurile cu Inter, iar partida decisivă pentru calificare a fost pe teren propriu. Spalletti şi jucătorii nu au ştiu să gestioneze o situaţie ideală, au ratat şanse excelente şi, până la urmă, au cedat sub presiune. Mai mult sa mai puţin, istoria clubului în câteva cuvinte.

Da, antrenorul poartă o mare parte din vina acestei eliminări. În special pentru ceea ce s-a întâmplat în ultimele minute ale meciului cu PSV. La 1-1, le-a cerut jucătorilor să ţină de rezultat. Deşi primul lucru necesar pentru calificare era victoria. S-a văzut imediat, din felul în care echipa a încetat practic să joace. Atât cât poate ea. Sau cât ştie. Ca să fie sigur că mesajul a fost înţeles, Mister Luciano a făcut şi schimbarea genială cu Vrsaljko în locul lui Politano. Băieţii de pe teren, mulţi dintre ei obişnuiţi cu mediocritatea şi automulţumirea, atât au aşteptat. Au zis „da, şefu’” şi din momentul ăla totul s-a terminat.

Până la urmă, ceea ce s-a întâmplat în ultimele meciuri, din Champions League în special, nu a făcut decât să confirme că Inter stă doar în Icardi, Skriniar, toanele lui Perisic şi Brozovic şi, poate, în paradele lui Handanovic (tot mai puţine, în perioada recentă). Deci, practic, doar în Icardi şi Skriniar. Prea puţin pentru o competiţie atât de mare. Aici avem de-a face cu o altă idee cretină. Aceea că cei doi trebuie să plece, pentru că-s prea buni pentru Inter. Ntz, trebuie să plece ceilalţi, ăia care-s prea slabi pentru Inter.

Echipa asta, bine motivată, determinată, cu jucătorii cheie în formă şi cu o idee de joc cât de cât clară, reuşeşte, într-un fel sau altul să ajungă la un nivel bun. Ba chiar dă senzaţia că revine în elită. Apoi, exact când treburile devin serioase, când apare presiunea şi creşte nivelul aşteptărilor, când trebuie făcut pasul decisiv, Inter clachează. Adică ce nu ar trebui să facă o echipă ce se vrea mare.

Bine, în primul rând, o echipă mare nu ar fi condusă în toate cele şase meciuri din grupă, dacă tot am decis să fim dureros de sinceri.

Nu e un sezon bun

Nu o să şterg cu buretele toate aspectele pozitive din acest sezon, dar nici nu o să adopt un alt discurs care e doar o încercare de a proteja orgoliul unora. Aşadar, nu, Inter nu are un sezon bun. E la 14 puncte de primul loc în Serie A (şi la 6 de locul 2) şi a ratat o calificare ce părea sigură în optimile de finală ale Ligii Campionilor. Nu e cel mai rău sezon, cu atât mai puţin unul ratat, dar nici nu aş ridica „miza” mai sus de decent. Asta nu înseamnă că nu poate deveni un sezon bun. Însă, la momentul ăsta, nu-l pot caracteriza astfel. O calificare lejeră în următoarea ediţie din Champions League şi Cupa Italiei m-ar face să-mi schimb ideea. Ah, şi încă ceva.

Europa League trebuie să fie un obiectiv

În sensul de a fi tratată serios. Sunt câteva echipe evident superioare Interului. Chelsea, Arsenal, probabil şi Napoli. Dar, în rest, acelaşi nivel sau mai jos. Însă mentalitatea a fost mereu o problemă în ultimii ani. „Nu ne place joia, că obosim şi nici nu luăm bani„. O idee păguboasă, care, până la urmă, a dus-o pe Inter în urna a patra în Liga Campionilor şi a trimis-o într-o grupă dificilă. O grupă care i-a expus limitele şi defectele şi i-a arătat că încă nu-şi are locul printre cei mai mari băieţi. De aia trebuie acum să joace în Europa League. Să joace, nu să facă simplu act de prezenţă.

Sursa foto deschidere: internazionale.fr

Facebook Comments

One Reply to “5 concluzii după ce Inter a fost eliminată din Liga Campionilor”

  1. Politano este cel mai bun transfer din acest sezon,fara doar si poate…Este argint viu pe dreapta!…alearga,dribleaza,centreaza si face destul de bine si faza defensiva.
    Faptul ca nu are ambele picioare,nu ma deranjeaza foarte mult,atat timp cat poate trece de adversar…

    Perisic loveste mingea cu ambele picioare…so?…cu ce te ajuta daca joaca doar cand are chef?

    In rest,sunt total de acord cu ce ai scris 😉

Lasă un răspuns