E un du-te-vino pe primul loc din Serie A și nimeni nu pare că vrea să-și asume de acum statutul de principală favorită.
Rezultatele:
- Lecce – Pisa 1-0
- Torino – Cremonese 1-0
- Parma – Lazio 0-1
- Atalanta – Cagliari 2-1
- Milan – Sassuolo 2-2
- Udinese – Napoli 1-0
- Fiorentina – Verona 1-2
- Genoa – Inter 1-2
- Bologna – J******s 0-1
- Roma – Como 1-0
Poza cu clasamentul:
Și tătărismele rundei, evident.
Se termină turul, da’ Serie A încă își caută șeful. Da, s-a schimbat din nou liderul. Cristi Chivu nu doar că îl mănâncă pe panettone, o face chiar de pe primul loc. Acolo unde Interul său, așa imperfect cum e, a ajuns după ce a bătut-o pe Genoa. O echipă care era pe podiumul precedentelor cinci etape, în care nu pierduse. Și a bătut-o convingător și, contrar unor chestii pe care le-am citit pe internetul ăsta – inclusiv în Gazzetta dello Sport – fără emoții, în ciuda golului primit de nicăieri (specialitatea casei). Adevărul e că ai mei au intrat pe Marassi deciși să nu rateze șansa de a se cocoța în vârf, chiar înainte de plecarea spre tâmpenia devenită Supercupa Italiei. O șansă oferită de rezultele înregistrate în meciurile jucate duminică mai devreme. Milan a întors din nou după ce a fost condusă, așa cum făcuse la Torino, de data asta eroul fiind un Bartesaghi care îi face pe fanii rossoneri să treacă ușor peste transferul ratat al lui Estupinan. Dovada că nu tot ce fuge prin Premier League e suficient de bun pentru Serie A. Doar că cea mai bună zi a carierei pentru puștiul de 19 ani nu a fost suficientă. Sassuolo a confirmat că Allegri nu le dă de cap nou-promovatelor. A deschis scorul, apoi a egalat la doi și putea chiar să câștige. La bara lui Laurienté mă refer, nu la ce vă gândeați voi, nebunilor! Wink! Până la Inter, Max se gândea că-l întrece Napoli. Doar că Andonio nu a înțeles mare lucru la Udine, unde gazdele au dat trei goluri ca să li se pună unul. Dar ce gol! Și așa, Toni din Lecce pierde a doua oară într-o săptămână, semn că efectul vacanței din Torino a trecut deja. El ar spune că niciodată nu are suficient timp pentru odihnă. Și-l mai pun și ăștia să meargă până în Arabia Saudită, ca să bage măcar un meci în plus în Supercoppa. Noroc că acolo vor fi și celelalte două de pe podium, ceea ce înseamnă că o să terminăm 2025 fără să știm exact cine e jupânu’, cine e stăpânu’ pă Italea. Deocamdată, astea din frunte reușesc să pună pe masă alternativ câte un atu și câte un defect. Nu o să vă mint, am văzut și curse pentru Scudetto mai reușite…
Roma își vede de treabă. Nici măcar cele două eșecuri la rând nu au deraiat-o de pe drumul ei. Până să ne dumirim dacă pe Gasperini și ai lui îi băgăm în grupul Scudetto sau doar în cel care luptă pentru calificarea în Liga Campionilor, capitolinii și-au consolidat locul 4. Au făcut-o cu un clasic stagional – victorie cu 1-0 -, contra unei echipe, Como, care i-ar fi depășit în clasament cu un succes pe Olimpico. Ajutați și de rezultatul de pe Dall’Ara, unde dungații torinezi au bătut în cel mai bun meci de la venirea lui Spalletti. Și da, Yildiz a avut din nou o contribuție importantă. De data asta, assistul pentru golul care a decis partida. Bologna are un singur punct în ultimele trei etape și încă trebuie să facă pasul de la potențiala noua Atalanta la adevărata noua Atalanta. Și băieții de lângă lac au limitele lor și o anumită naivitate care probabil nu le va permite să lupte pentru mai mult de o prezență în UEL sau Conference. Așa că principalul pericol pentru giallorossi vine dinspre Torino. Acolo unde merg etapa viitoare, când, datorită Supercupei, au ocazia să o egaleze pe Inter în frunte. Un rezultat pozitiv ar fi o declarație de intenție, mai ales că și lui Gasp îi lipsește un deznodământ fericit dintr-un duel mare. Până atunci, diferența asta de patru puncte care s-a căscat între primele patru și urmăritoare îi oferă Romei o anumită liniște și ceva spațiu de manevră.
Revenirea lui Scamacca este o certitudine. Și asta nu poate fi decât o veste bună pentru naționala Italiei, mai ales în contextul chinurilor lui Kean (pun intended). Însă înainte de orice, este o veste excelentă pentru Atalanta. Care are nevoie de cât mai multe goluri ca să revină în partea de clasament care contează din Serie A. Accidentarea aia urâtă pe care a avut-o a rămas definitiv în urmă, iar venirea lui Palladino l-a descătușat pe atacantul cu imagine de bad-boy, dar cu multe calități, mai ales fizice, și cu mult talent. Un centravanti care este un mix între old-school și modernitate, în jurul căruia, odată cu revenirea lui completă, bergamascii își pot construi propriul reviriment. Victorii cum a fost cea împotriva lui Cagliari, în care Scamacca a dat o doppietta, fac bine și jucătorului, și clubului.
Victoria lui Lazio la Parma. Asta intră în categoria lucrurilor peste care nu poți trece pur și simplu. Și nu e atât despre faptul că ragazzi lui Sarri au bătut pe Tardini, cât despre incapacitates Parmei de a pune cu adevărat în dificultate un adversar care a terminat meciul cu doi eliminați. Niște decizii măcar discutabile, dacă tot suntem aici. O dovadă că, iată!, oricât de slabi ar fi, arbitrii din Serie A îți dau, dar nu-ți bagă și-n poartă. Eventual îți scot, dacă e cazul… Dar să rămânem la calcio și să remarcăm stăpânirea de sine a biancocelestilor (altfel iuți la mânie de obicei), într-o situație în care e ușor să o iei razna, și modul în care nu doar că au rezistat în 9 oameni (nici nu a fost prea greu), dar au și marcat pentru un succes ce îi aduce aproape de locurile europene. Ah, da! Lazio avea o singură victorie și doar trei goluri marcate în deplasările din acest sezon… Așa că e firesc ca oamenii de la Parma să înceapă să-și pună întrebări despre Carlos Cuesta.
E greu să fii fan Fiorentina zilele astea. Echipa e un dezastru, nimic nu se leagă și posibilitatea de a retrograda nu mai este doar o discuție de dragul discuției. Cine nu câștigă în primele 15 etape și are doar 6 puncte trebuie să lase orice urmă de aroganță deoparte și să nu se mai considere prea important sau prea mare ca să pice. Viola a pierdut și în ”derby-ul” locurilor 19 și 20, contra Veronei, adică formația care până în runda trecută nu bătuse pe nimeni în ediția asta de Serie A. Acum are două victorii la rând, a mai urcat un loc și tabloul devine dramatic pentru toscani. Parma, prima peste linie și adversara de peste două etape, are 8 puncte în față. Și de parcă toate astea nu ar fi suficiente, ultrașii din Curva Fiesole s-ar putea să fie nevoiți să dea și niște beri. Și-au făcut bannerul cu mâna lor.
Avem și vreo două scurte și rapide, să fie totul regulamentar.
- Situația din clasament a Pisei devine mai nasoală decât a turnului din oraș, după un alt eșec într-un duel direct, cu Lecce. Înainte, ai lui Gilardino nu reușeau să obțină puncte. Acum nici nu mai joacă, deci misiunea de a rămâne în Serie A devine și mai dificilă.
- A mai bătut și Torino, deși nu trebuia să o facă. Cremonese nu a primit un penalty la ultima fază, chiar dacă hențul lui ”Cholito” Simeone a fost unul dintre cele mai clare văzute în ultima vreme. Vă spun, dacă existau arbitrii din prezent în Serie A de acum 20-25 de ani, nu ar fi existat Calciopoli. Atât de slabi sunt.
Parada etapei: Vanja Milinkovic-Savic vs Udinese
Se putea termina și mai rău pentru Napoli la Udine. Nu e vorba doar de golurile anulate friulanilor. A mai fost, de exemplu, și ratarea asta mare a lui Piotrowski, blocat în egală măsură de bară și de intervenția formidabilă a lui Milinkovic-Savic.
Golul etapei: Jurgen Ekkelenkamp vs Napoli
Când îți sunt anulate două goluri, al treilea trebuie să fie ceva de ținut minte și la care să spui „hai, cazzo, anulează-l și pe ăsta!”. Enter Ekkelenkamp.
A fantastic hit from Jurgen Ekkelenkamp 😮💨#UdineseNapoli pic.twitter.com/mZhlH7nN1I
— Lega Serie A (@SerieA_EN) December 15, 2025
Sursa foto deschidere: beinsports.com
Dacă vrei să susții blogul sau pur și simplu să dai o bere
Ori dacă te simți generos
O poți face aici ⤵
Become a Patron!