S-au întors italienii la scorul lor favorit. Jumătate din meciurile etapei de Serie A s-au terminat cu 1-0 su 0-1.
Rezultatele:
- Torino – Venezia 1-1
Cagliari – Udinese 1-2
Parma – Como 0-1
Lecce – Napoli 0-1
Inter – Verona 1-0
Empoli – Lazio 0-1
Monza – Atalanta 0-4
Roma – Fiorentina 1-0
Bologna – J******s 1-1
Genoa – Milan 1-2
Clasamentul:
Și acum, să-i dăm înainte cu așa-zisele concluzii.
Eroul etapei. Roma a împlinit o jumătate de campionat fără înfrângere, iar calificarea în Liga Campionilor a devenit o posibilitate ce se poate transforma chiar într-o probabilitate. Evident că în etapa lu’ 1-0, specialista acestui scor a bătut cu 1-0. Într-un meci ce poate fi considerat direct, pentru că matematica o punea și pe Fiorentina pe lista candidatelor la Top 4. Meritul lui Claudio Ranieri în această remarcabilă întorsătură de situație este indiscutabil, și am mai vorbit despre asta, dar măcar în aceeași măsură trebuie amintită și contribuția lui Mile Svilar. Pentru că băiatul care apără poarta giallorossilor exact asta face: o apără. Recordul ăla de victorii cu 1-0 amintit mai sus nu ar fi fost posibil fără paradele lui. Multe alte rezultate din seria asta fantastică a capitolinilor nu ar fi existat dacă nu reușea niște intervenții de excepție. Chiar și astea 3 puncte de duminică pot fi puse fără probleme în contul lui. Doar Napoli și Atalanta au luat mai puține goluri decât Roma în acest sezon, însă această statistică e mai mult despre portar decât despre defensivă. Sârbo-belgianul a venit în capitala Italiei în 2022, de la Benfica, unde fusese cel mai tânăr portar care a jucat vreodată în UCL, bătând recordul lui Iker Casillas, dar unde se pierduse și ajunsese la echipa a doua. Trebuia să fie o variantă pentru Rui Patricio, însă De Rossi l-a făcut titularul postului. Și probabil d-aia spune despre el că a fost „cel mai important antrenor din viața mea”. Azi este cel mai bun portar din Serie A și cred că nici măcar nu e o cursă strânsă. E foarte bine așa, pentru că a fost un moment în ediția asta de campionat în care Milinkovic-Savic părea în pole pentru acest titlu (cred că am și scris-o). Și asta era o idee înfricoșătoare. Revenind la Svilar și la meciul cu Fiorentina, cine a văzut meciul înțelege de ce i-am dedicat bucata asta. Cine nu a făcut-o poate să arunce un ochi pe rezumat. E suficient și așa pentru a înțelege.
Andonio a prins viteză și în declarații. Cu vreo două-trei săptămâni în urmă, i se părea că e mare lucru că e în luptă pentru Scudetto și că îi dă bătăi de cap Interului. Acum vorbește de parcă deja a câștigat titlul (și am acceptat deja că e posibil să o fi făcut-o). Încă o dovadă că Toni di Lecce e puțin bipolar. Sau măcar că se dă cum bate vântul. Etapa asta, el și ai lui s-au mai apropiat puțin de victoria finală. Distanța dintre primele două locuri se menține la 3 puncte, după ce atât Napoli, cât și Inter au bătut cu scorul laitmotiv al rundei. Niciuna nu a luat ochii, dar unii au jucat cu ce aveau mai bun, iar ceilalți cu toate rezervele găsite prin vestiar, că marți seară au treabă prin Liga Campionilor. Anyway, ideea e că după ce a strâns tare din cur pe Via del Mare, Conde a eliberat o bășină cu pretenții de filosofie: „Cine câștigă scrie istorie, ceilalți cel mult o citesc”. De data asta, fără retropensieri. Wink!
Fără să piardă, Bologna e marea învinsă a etapei. Dintre echipele care au început etapa cu șanse și speranțe la un loc de Liga Campionilor, Fiorentina e singura care a pierdut, astfel că o putem considera scoasă din cursă. Însă adevărata pierzătoare a rundei e Bologna, care a remizat acasă în ”directul” cu zebrele torineze (nu fără controverse, desigur) și nu doar că nu a urcat pe locul 4, dar a și coborât pe 7, fiind depășită de cele două romane. Victoria cu Inter rămâne singura din ultimele cinci meciuri pentru Italiano boys, care, din mari favoriți la calificarea în UCL par să fi devenit outsideri. Totuși, situația nu e chiar dramatică, pentru că avem trei echipe cu 63 de puncte, iar ragazzi de pe Dall’Ara au 62. În același timp, și un program dificil: în ultimele trei etape, au Milan și Fiorentina în deplasare, cu finala Cupei între ele. La fel de adevărat e că tura următoare se joace alte două partide cruciale: Lazio cu ăia din Piemont și Atalanta – Roma.
Se mănâncă românii între ei… Dennis Man a început excelent sezonul de Serie A și anunța pasul spre consacrarea definitivă. Ceva s-a rupt – probabil din cauza problemelor medicale, poate din cauza dezamăgirii că vehiculatul transfer la Fiorentina în ianuarie nu s-a realizat – și cel mai bun român din 2024 a devenit un oarecare. Și omul care a irosit niște șanse uriașe de a marca pe final împotriva lui Como, contribuind astfel la primul eșec al lui Chivu la Parma pe Tardini. Răutăcioșii ar putea spune că e principalul motiv pentru acest eșec, care contează mai curând la statistică. Pentru că o echipă care are 6 puncte peste zona retrogradării cu trei etape rămase de jucat nu ar trebui să mai aibă emoții în privința retrogradării. Mai ales că în spate lucrurile nu se mișcă sau se mișcă mult prea încet. Altfel, gata, Como a urct în primele 10 locuri. Vedem dacă și rezistă.
Cine râde trei ani mai târziu râde mai bine. Sfârșitul lui mai 2022. Se joacă finala play-off-ului de promovare în Serie A, între Monza și Pisa. Pe Brianteo, se termină 2-1 pentru gazde, cu pisanii care dau golul speranței în al treilea minut de prelungire. În returul din Toscana, se face repede 2-0 pentru Pisa. Apoi e 2-2. În minutul 90, băieții în nerazzurro fac 3-2 și trimit meciul în prelungiri. Acolo, oaspeții dau două goluri și promovează pentru prima oară în istoria lor. Începutul lui mai 2025. În același weekend în care Monza pierde acasă cu Atalanta (0-4) și retrogradează matematic, Pisa ia bătaie la Bari, dar nu contează, pentru că revine în Serie A după 34 de ani. Mare dezordine a lăsat nea Mircea acolo, eh? Măcar sunt trei români care au contribuit la întoarcerea asta semnată și de Pippo Inzaghi, deja un specialist al promovărilor. Cu menținutul are el ceva probleme…
Parada etapei: Mike Maignan vs Genoa
Bine, e impropriu spus vs Genoa, pentru că francezul a trebuit să-și salveze echipa de unul de-ai lui. Pulisic a fost aproape-aproape de un autogol ce ar fi devenit subiect de luat la mișto, dar reflexul francezului a evitat asta.
Golul etapei: Vitinha vs Milan
Slabă ofertă etapa asta. Și nu doar pentru că a fost etapa lu’ 1-0. Am ales golul cu care Genoa a deschis scorul în ultimul meci al rundei (primul pe care l-a dat după trei partide), chiar dacă nu i-a folosit nimic. Acțiunea a curs frumos, nici execuția în sine nu e rea, iar simplă nici atât.
”Pușcașul” etapei: Dennis Man
Nu e ca și cum nu ați văzut-o venind. Am și vorbit despre el mai sus. Și totuși, ratarea asta…
Sursa foto deschidere: sololaroma.it
Dacă vrei să susții blogul sau pur și simplu să dai o bere
Ori dacă te simți generos
O poți face aici ⤵
Become a Patron!