Serie A, etapa a 19-a. Contrarevoluția

Porca miseria! S-a întors Conte în Italia ca să le arate ălora din Torino că au greșit când nu i-au dat bani să bage în el la restaurante scumpe (deși anii care au urmat spun altceva) și să pună la cale o revoluție în Serie A, doar că „puciul” a reușit doar parțial. Când putea să dea un semnal că treaba e serioasă, adică să termine turul pe primul loc, a venit contrarevoluția. Acum, nu că ar fi vreo mare șmecherie să fii lider la jumătatea campionatului (chiar dacă tradiția zice că e), dar măcar mai zgândăreai orgoliul, mai puneai sub semnul întrebării niște ierarhii, ceva acolo.

Așa, la vremuri noi, tot ei, gobbi di merda! În 10 minute au lichidat-o pe Roma, pe care au bătut-o cu 2-1, și s-au întors în vârf, unde nu se mai satură să stea. L-au pierdut pentru restul sezonului pe Demiral, care se prinsese bine de un loc în primul 11, dar i-au lăsat și pe săracii capitolini fără Zaniolo (nimic malițios la faza aia, doar ghinion). Ambii au pățit ruptură a ligamentului încrucișat anterior, deci luni bune out.

Bine, vestea proastă nu e neapărat faptul că Inter a făcut 1-1 acasă cu Atalanta și era să și piardă. Probabil ar fi făcut-o, dacă Samir nu și-ar fi amintit că tot sunt vreo 2 ani de când nu a mai apărat și el un rigore. Parada etapei, evident.

Nici jocul slab prestat de ai mei nu e vestea proastă în povestea asta. Până la urmă, nimeni nu joacă mereu bine. Ok, știu eu niște fani Liverpool care o să țipe „ba ai noștri, ba ai noștri”. Dar nu, nici ăia nu joacă mereu bine. Nici faptul că, după un tur de campionat, au găsit „dujmanii” ocazia să se ia de o decizie pro-Inter a arbitrilor, cu tot cu VAR, nu e vestea proastă. Deși anterior momentului la care toată lumea a urlat isteric „penalty și roșu pentru Lautaro” ar fi de discutat despre un fault sau două în atac. Inclusiv la Lăutar, care nu a ajuns în situația de a-i lua piciorul în brațe lui Toloi dintr-o bruscă pasiune pentru rugby, ci pentru că a fost ajutat să cadă.

Anyway, adevărata veste proastă, raga, e că zebrele încep să arate a echipa aia de o vedeam majoritatea înainte de startul sezonului. Adică aia care să se ducă precum un tăvălug spre un nou titlu. Au făcut o primă parte de campionat pe alocuri obscenă, reușind totuși să nu piardă prea multe puncte, s-au calibrat în ultimele etape, iar acum dau senzația că se pot dezlănțui. Mai ales că marja de mai bine care există la Torino nu poate fi concurată, nici dacă Eriksen chiar ajunge la Inter, nici dacă elanul ăsta lazial (la care vom reveni puțin mai târziu) va continua. Cea mai bună dovadă e Cristiano Ronaldo, care iar a intrat într-o perioadă d-aia în care dă goluri de nu se mai oprește.

Ce vreau eu să spun e că nu trebuie exclusă posibilitatea ca revoluția să reușească totuși. Mai ales dacă Inter transferă deștept luna asta (ceea ce face foarte rar). Dar dacă va fi o revoluție, sigur nu va fi una de catifea.

Le altre

-Cagliari – Milan 0-2. Aici, știrea e că a marcat Zlatan, așa că verișorii au prins ceva culoare în obrăjori. Mai ales că victoria din Sardinia i-a urcat și în prima jumătate a clasamentului. Bine, sunt pe 10. Adică ultimii dintre primii. Probabil au șanse chiar să treacă și de săracii lui Maran, care au luat-o rău la vale. A patra înfrângere la rând în Serie A, completată, marți seară, de eliminarea din Cupă, unde Inter a dublat ce a pus Milan pe masă.

-Lazio – Napoli 1-0. Rahatul e real, vorba unui celebru proverb în engleză. Simonel nu mai e Plângăcel, pentru că nu mai are motive. Tocmai a câștigat al 10-lea meci la rând în Serie A (nou record al clubului) și, într-un clasament virtual, e la 3 puncte de lider și la unul singur de Inter. Pentru a bate un Napoli în criză, a fost nevoie de tradiționalul gol pe final de meci și de prostul etapei.

Ciro a profitat și a dat golul 20 în ediția asta de campionat. Occhio, că poate bate recordul de goluri într-un sezon, care e la Higuain, cu 36 de bucăți. De pe vremea când Napoli avea squadră. Nu ca acum, când a pierdut 3 din ultimele 4. Rino aduci, pe locul 11 ajungi.

-Udinese – Sassuolo 3-0. Ceva ce nu credeam să scriu vreodată: friulanii sunt de neoprit în ultima vreme. E a treia victorie la rând a sucursalei și în fiecare dintre ele De Paul a fost pe lista marcatorilor. Cât despre ceilalți, pare că ne lămurim și cu De Zerbi…

-Fiorentina – SPAL 1-0. Viola nu mai bătuse în Serie A de la sfârșitul lui octombrie. Pe Franchi, ultima victorie fusese obținută cu peste 3 luni în urmă. A fost nevoie să vină ultima clasată în Toscana ca să se oprească seriile astea. Și s-a întâmplat abia pe final. Însă Iachini poate să-și arunce șapca în aer. Și-a început mandatul cu 4 puncte din 6.

-Sampdoria – Brescia 5-1. 14 goluri marcase Doria în primele 18 etape. S-a trezit la spartul turului să dea mai mult de o treime din cât reușise anterior. I-a găsit pe sărmanii de la Brescia, capabili să-l readucă la viață și pe Quagliarella, care părea să fi băgat toate fisele în sezonul trecut. A reușit o doppietta și îl felicităm oferindu-i aplauze pentru golul etapei.

-Torino – Bologna 1-0. Țineți-vă bine, a legat profesorul Mazzarri două victorii! Iar e pe val. Să vedem dacă îl ia din nou valu’.

-Verona – Genoa 2-1. Perin, care a venit în locul problemei Ionuț Radu, i-a ținut pe genovezi în meci cu niște parade mișto în prima repriză. Dar tot el i-a îngropat, cu eroarea de la golul care a făcut diferența. Hellas a întors și e pe 9 la jumătatea sezonului, cu un meci în minus. Bene, bene!

-Parma – Lecce 2-0. Și mai bene stau alți gialloblu. Ăia de pe Tardini. Sunt pe 7, la un punct de Europa, deși băieții de acolo se codesc atunci când aduci vorba despre asta. În schimb, salentinii respiră greu, dar încă sunt deasupra liniei, deși au 4 înfrângeri la rând.

Classifica Serie A

Alla prossima, raga. Ciao, pa!

Sursa foto deschidere: thestatesman.com

Facebook Comments

Lasă un răspuns