„Norocul” lui Tottenham şi pasul înapoi al lui Ajax

Tottenham a început sezonul ăsta de Liga Campionilor cu o înfrângere la Milano. A bătut-o Inter, care i-a marcat două goluri în ultimele 10 minute. Pe al doilea, în prelungiri. Apoi, parcursul lui Spurs a fost următorul:

  • victorie crucială acasă cu PSV, printr-un gol marcat în minutul 89, după o dublă deviere.
  • victorie decisivă acasă cu Inter, cu gol înscris în minutul 80.
  • egal pe Camp Nou, în faţa rezervelor Barcelonei. Lucas Moura (sigur că el!) a băgat-o în aţe în minutul 85, iar băieţii din nordul Londrei s-au calificat datorită golului dat în deplasare, la Milano.
  • calificare în faţa lui Manchester City, în sferturi, tot datorită golurilor înscrise în deplasare. Dar şi pentru că ai lu’ Pep au avut gol anulat cu VAR în prelungiri.
  • calificare în finală printr-un gol marcat în ultima secundă a prelungirilor, împotriva lui Ajax. Şi da, tot golurile din deplasare.

Oricine vrea să joace cartea norocului în analiza parcursului european al lui Tottenham are suficientă muniţie. Serios, trei calificări obţinute datorită regulii golului în deplasare. Momentele în care au venit golurile decisive. Faptul că Ajax nu a pierdut niciodată în Liga Campionilor atunci când a condus. Până aseară.

Dar ar fi nedrept să vorbim doar despre noroc. Pentru că – vorba clişeului – norocul şi-l mai face şi omu’ cu mâna lui. Iar Pochettino şi ai lui au întors în favoarea lor prea multe situaţii ce păreau compromise complet pentru a crede că e doar o coincidenţă. Sigur că există momente într-un sezon în care norocul atârnă decisiv. Întrebaţi-i pe fanii Liverpool de nişte milimetri. Dar nu norocul sau ghinionul decid un întreg sezon.

Până la urmă, e vorba despre o echipă care a ales calea austerităţii pe piaţa transferurilor. Un sacrificiu impus de nevoia clubului de a finanţa construcţia noului stadion. Iar în timp ce colegii din Anglia au aruncat cu banii în stânga şi-n dreapta pe achiziţii, omu’ de pe banca lui Spurs nu a primit nimic. Şi a avut momente în care problemele de lot păreau fără rezolvare. Chiar şi aşa, a prins Top 4 în Premier League şi se pregăteşte de prima finală de Champions League a carierei.

Nu tre’ să fii fan, e suficient doar să apreciezi ceea ce trebuie apreciat.

Pasul înapoi al lui Ajax

Cu siguranţă, ceea ce s-a întâmplat miercuri seară, la Amsterdam, are prea puţin de-a face cu norocul. Tottenham are meritul de a fi revenit de la pauză convinsă că poate face ceea ce nimeni nu credea posibil. Pochettino are meritul că l-a băgat pe Llorente, care, fără să marcheze, a fost monumental. Decisiv ca în returul cu City, din sferturi. Lucas Moura are toate meritele din lume.

Dar dincolo de toate meritele englezilor, nu e nevoie să apelăm la vreo analiză savantă pentru a explica eliminarea lui Ajax. Exact în momentul în care nu ar fi trebuit să o facă, ten Hag şi băieţii lui au abdicat de la crezul lor. Nebunii ăştia care au luat Madridul şi Torino pe sus au decis să facă pasul înapoi. 

Eu sunt cu fotbalu’ italian, aşa că înțeleg conceptu’ de apărat rezultatu’. Înțeleg cum e cu băgatu’ de trei jucători defensivi pentru jucători ofensivi. Da’ nu la Ajax. Nu la Ajaxu’ ăsta. Veltman pentru Schone, după o oră de joc, la 2-2. Sinkgraven în locul lui Dolberg, câteva minute mai târziu. Magallan pentru van de Beek, în minutul 90. Astea au fost mutările lui ten Hag.

Culmea ironiei, golul de 3-2 a venit după o pasă a lui Dele Alli, care nu a fost blocat de nou-intratul Magallan. Asta apropos de de norocul pe care şi-l face omu’ cu mâna lui.

Înaintea meciului de ieri, Wim Jonk a dat un interviu foarte bun în De Telegraaf. Printre altele, fostul mijlocaş spune că „antrenăm câştigători de Liga Campionilor„. Din procesul ăsta de învăţare fac parte şi înfrângerile dureroase, precum cea de aseară. Până la urmă, până şi marele Ajax al lui Cruyff a pierdut clar o finală de Cupa Campionilor, 4-1 cu Milan, înainte de a domina Europa cu fotbalul său total.

Din păcate, această generaţie nu va avea o a doua şansă împreună. Dar e cert că acolo sunt câţiva băieţi care, mai devreme sau mai târziu, vor câştiga Liga Campionilor. Până atunci, la Tottenham sunt deja patru jucători crescuţi de Ajax şi care acum au şansa de a lua trofeul.

Sursa foto: thenational.ae

Lasă un răspuns