Serie A, etapa a 13-a. Da’ cu locu’ 4 ce aveţi?

Ani la rând, italienii s-au plâns că nu au patru echipe în Liga Campionilor. Când UEFA le-a dat moca un loc, au început să se codească. În sezonul trecut din Serie A, Lazio şi Inter au dat senzaţia că se invită una pe cealaltă să se califice acolo unde e frumos şi cu bani mulţi. De exemplu, în penultima etapă, Inter a pierdut acasă cu Sassuolo. Unt pe pâine pentru Lazio, care, a doua zi, urma să joace la Crotone, echipă aflată la retrogradare. O victorie şi intra în Europa care contează, aşa cum spun, pretenţios, băieţii din Cizmă. S-a terminat 2-2 şi s-a pus de meci direct şi decisiv în ultima rundă. Pe Olimpico, ambele s-au întrecut în prostii, până când…

Si, la prende Vecino. Mereu o plăcere.

În sezonul ăsta, povestea pare să se repete. Iar Lazio e, din nou, una dintre gâfâitoare. Şi, din nou, o dă în bălbâială când joacă împotriva unui nume mare. De când Simonel Plângăcel e antrenor, băieţii bianco şi celeste au strâns doar 3 victorii şi 4 egaluri, în 24 de partide cu marile forţe din Serie A (juBe, Napoli, Roma, Inter şi Milan). Ăsta era bilanţul înaintea meciului cu Milan. După meciul de duminică, bilanţul e de 3 victorii şi 5 egaluri. 14 puncte din 75 posibile. Se putea şi mai bine, ar spune unii. Bine, la fel de adevărat e că, după remiza din Capitală, Milan rămâne cu o singură victorie în ultimele 17 meciuri de campionat cu Lazio, Inter, Napoli şi Răul Absolut.

Ideea e că, de data asta, Lazio trebuia să bată. Principala rivală în momentul ăsta, Milan, s-a prezentat pe Olimpico fără Higuain, Caldara, Biglia, Musacchio, Romagnoli şi Bonaventura. Jumătate dintre titulari. Apărarea de 3 a fost formată din Abate, Zapata şi Rodriguez. Mai bine de-atât pentru a securiza locul 4, în faţa unei adversare directe, nu se putea. Şi cu toate astea, nu doar că Lazio nu a bătut, ci a fost aproape să ia bătaie. A fost nevoie de golul din prelungiri al lui Joaquin Correa, pentru ca Lazio să nu piardă. Simonel s-a bucurat uşor exagerat pe margine, în condiţiile în care rezultatul ăsta înseamnă mult mai ales pentru alţii. Că vorba aia, nu degeaba a marcat cine a marcat pentru 1-1.

La prende Correa. Tot pentru Inter.

Acum, câteva vorbe grele i se pot spune şi lui Gattuso, care nu a făcut vreo schimbare. Nici măcar în ultimele minute sau în prelungiri, când era clar că Lazio o împinge pe Milan spre Donnarumma. A făcut-o vicepremierul italian Matteo Salvini. Un milanist. Şi dobitoc pe deasupra. Lui Rino i s-a adus la cunoştinţă opinia politicianului. Om dintr-o bucată, a răspuns exact aşa cum vă imaginaţi: “Du-te, bă, şi vezi-ţi de treaba mata”.

Recunosc, e bun în declaraţii. Ca antrenor e mai greu – 9 puncte pierdute în acest sezon, după ce Milan a condus -, dar nu am nimic împotrivă să rămână unde e. 

Toţi pentru Inter

Nu doar Lazio şi Milan au pus-o de un rezultat care i-a făcut pe interişti să aibă un weekend frumos. Roma, o altă posibilă rivală la un loc de Liga Campionilor, dar care e nițel deoparte de obiectiv, continuă să fie inconstantă. A pierdut la Udinese, echipă cu un singur punct în şapte etape şi un nou antrenor, Davide Nicola. Schimbare cu folos, pentru că friulanii au bătut cu 1-0. E adevărat, a ajutat şi faptul că pe teren au fost două mârţoage troiene, Santon şi Juan Jesus. Încă nu-mi vine să cred că am păcălit pe cineva să ne scape de ei.

Totuşi, assistul a fost mişto, De Paul s-a descurcat bine, iar oferta etapei e slabă. Deci, golul etapei.

 

În schimb, Napoli ne face să privim cu încredere spre locul 2. I-a adus primul punct lui Chievo, altă echipă care a avut antrenor nou. Domenico Di Carlo a venit în locul prostului de Ventura şi a făcut 0-0 pe San Paolo. Doar al doilea meci fără gol marcat pentru ai lu’ Carletto în actuala ediţie de Serie A.

Partea proastă aici (totul are un preţ) e că s-a detaşat la 8 puncte echipa aia de pe primul loc, care a bătut-o cu 2-0 acasă pe SPAL. Cristiano a mai stabilit un record. E jucătorul care a avut nevoie de cel mai mic număr de meciuri (16) ca să ajungă la 10 goluri pentru clubul în dungi. În acelaşi timp, e doar al doilea jucător din istoria zebrelor care dă 9 goluri în primele 13 etape, în primul sezon la Torino. Celălalt e Pietro Anastasi. 

Altfel, vă las aici un grafic ciordit din Gazzetta dello Sport, care confirmă ceea ce ştiam deja: lupta contra Răului nu a început încă.

Doar Roma, în sezonul 2000/01, mai avea un avans de 8 puncte faţă de locul 2, după 13 etape, de când se acordă 3 puncte la victorie

Cel mai important e, însă, că Inter joacă pentru Inter. Victorie cu 3-0 în faţa lui Frosinone şi locul pe podium pus bine la adăpost. Nu au jucat câţiva titulari, aşa că a putut să se remarce, în sfârşit, Keita Balde. Dacă nici cu ăştia… Doppietta şi assist pentru Lăutarul argentinian, care a înfipt o căpăţână demnă de un vârf din ţara lui Batistuta şi Crespo. Şi aşa, sunt 12 băieţi ai lu’ Spalletti care au dat cel puţin un gol în sezonul ăsta, în Serie A. În Top 5 campionate, doar Dortmund (15) şi Roma (13) au mai mulţi jucători care au băgat-o în aţe.

Parma, din nou protagonistă în Serie A

Parma e echipa din prima jumătate a clasamentului care a marcat cele mai puţine goluri (14) şi singura cu golaveraj negativ. Şi cu toate astea, e pe loc de Europa League, adică pe 6, peste Roma, şi la doar 3 puncte de Liga Campionilor. Dacă nu vrea nimeni locul ăla, poate îl înhaţă foştii băieţi cu brânza. 

Ducalii au câştigat cu 2-1 în faţa lui Sassuolo şi au strâns 20 de puncte. În ultimele zece participări în Serie A, doar o dată au avut mai multe după 13 etape, în sezonul 2009/10 (23). Probabil e cea mai bună dovadă a revirimentului.

Pe Piatek vi-l mai amintiţi?

Derby della Lanterna e mereu special. E colorat, e intens, e viu, e spectaculos. Şi e cel mai bun moment să faci ceva ca să le aduci oamenilor aminte de tine. Este exact ce a făcut Piatek. Polonezul nu mai dăduse gol de peste o lună şi jumătate. Sâmbătă a fost egalat de Ronaldo în clsasamentul golgheterilor. Aşa că a scos un penalty pe care tot el l-a transformat, împotriva Sampdoriei. A fost golul de 1-1, rezultat care s-a păstrat până la final. Deschisese scorul Quagliarella. Ambele echipe au marcat la primul şut pe poartă. După aia, Doria nu prea a mai avut. Genoa a avut, dar a dat peste Audero, care a avut chef de sărit din bară în bară. Aşa a reuşit şi parada etapei.

 

Bun, deci Piatek e viu şi ocupă din nou singur locul 1 în clasamentul marcatorilor din Serie A. Da’ băiatu’ care dă cu capu’ în faza de mai sus, Kouame adică, devine tot mai interesant. De urmărit în continuare.

Fără goluri în celălalt derby

Am avut şi Derby dell’Appennino etapa asta. Bologna – Fiorentina, pentru cei care încă descoperă frumosul univers il calcio. Tot egal, da’ nu la fel de spectaculos. A fost 0-0. Fiorentina e la a cincea remiză consecutivă. O serie pe care a avut-o ultima oară la începutul lui 1990. Bologna e la al şaselea meci la rând fără victorie şi a coborât pe primul loc retrogradabil.

Asta s-a întâmplat pentru că ragazzii de la Empoli au reuşit o revenire istorică, după ce aproape s-au ales cu titlul de proşti ai etapei. La 1-0 pentru Atalanta, s-a întâmplat asta.

Dar 2-0 s-a dovedit un scor periculos. Toscanii au întors şi au bătut cu 3-2, printr-un gol marcat în prelungiri. Astfel, pentru prima oară din aprilie 2017, leagă două victorii în Serie A. Am asistat şi la o premieră. Până acum nu se mai întâmplase ca Empoli să câştige în prima ligă după ce a fost condusă cu două goluri.

Cu alte cuvinte, lu’ Gasperini i-a ieşit pe nas victoria cu ai mei, din etapa trecută. V-am zis că toţi au jucat pentru Inter de data asta.

Ah, da! A mai fost şi Cagliari – Torino. Fără Mazzarri pe bancă (i s-a făcut rău zilele trecute, iar medicii i-au zis să stea acasă), granata a făcut doar 0-0 în Sardinia şi a ratat şansa de a veni pe loc de Europa. La cum s-a jucat, mai bine pentru dom’ profesor Walter că nu a participat. L-ar fi luat inima, că se enervează uşor. Finalul nu a păcălit pe nimeni, avem un candidat serios la cel mai prost meci al sezonului.

Până data viitoare, nu uitaţi că locul 4 e bun. Arsenal încă tânjeşte după el.

Ciao, pa!

Sursa foto: radiosei.it

Lasă un răspuns