Serie A, etapa a 34-a. Noi, cei din linia a doua

Într-o Serie A dominată dictatorial ani la rând de o singură echipă, care nici măcar nu trebuie să-şi facă griji din cauza opoziţiei, diferenţa poate fi făcută şi de jucători de plan secund. La fel cum este posibil ca Atalanta şi Torino să-şi calculeze şansele de a ajunge în Liga Campionilor, cu patru etape înainte de finalul sezonului. Şi să descopere că sunt bine plasate în cursa asta.

Olandezii nu greşesc nimic în perioada asta

De unde să începem? Păi, de la Bergamo. Săptămână de vis pentru Atalanta, care s-a calificat în finala Cupei Italiei, unde nu a mai fost din 1996, iar luni seară a bătut-o pe Udinese şi a urcat pe locul 4 în Serie A. Maestre, muzica!

Cazzo, Atalanta nu pierde din februarie. 11 meciuri de atunci. Cu cele două goluri marcate contra friulanilor, a ajuns la 68. Cel mai bun atac al campionatului, la egalitate cu ăia care deja l-au câştigat. Ăştia fac istorie sub ochii noştri şi, deşi sunt nişte comunişti nesuferiţi, nu prea ai cum să nu-i admiri. Mai ales când vine un băiat şi face asta.

4TH PLACE! (This was my celebration after a penalty, imagine the scenes when I score a bycicle kick) pic.twitter.com/sx53s9NdpU

— Marten de Roon (@Dirono) April 29, 2019

Marten de Roon a fost protagonistul meciului care a dus-o pe Atalanta în Top 4 din Serie A. A început mijlocaş, a trecut fundaş central, a revenit la mijloc şi apoi a transformat penalty-ul de 1-0. Plus glumiţa asta de mai sus. Serios, olandezii fac totul fără greşeală în ultima perioadă.

Eroul care trebuia să iasă

Şi Torino, care a bătut-o pe Milan cu 2-0 şi e la doar 3 puncte de Champions, are parte de un erou neaşteptat. Dacă de la Belotti ne aşteptam să o bage în aţe, mai ales din penalty (o decizie uşor jenantă), de la Alex Berenguer nu ne aşteptam la ce a făcut. Cu siguranţă, Mazzarri nu a făcut-o. A recunoscut că se pregătea să-l scoată când spaniolul a făcut asta:

Nu, nebunilor! Nu este golul etapei (hehe!). Nici măcar nu l-a ajutat să termine meciul pe teren. Da’ când a ieşit, a avut parte de standing ovation. O avea Toro 15 clean sheet-uri sezonul ăsta de Serie A, cele mai multe din ’92 încoace (18), însă oamenii mai merg la stadion şi pentru astfel de execuţii.

În timpul ăsta, la Milan e deranj mare. Scos din Cupă şi aruncat de pe primele patru locuri în Serie A, Gattuso răsuflă greu. A fost confirmat până la finalul sezonului, dar de nevoie, nu de voie. Cică Di Francesco ar fi preferatul băieţilor din conducere. Malakia, sometimes good, sometimes shit! More shit lately. 

Dacă Ciro nu e, ne descurcăm cu ce avem

Cealaltă finalistă din Cupa Italiei, Lazio, rămâne, măcar teoretic, în lupta pentru Ligă, după ce a luat toate punctele la Genova, contra Sampdoriei cea fără obiectiv. A fost 2-1 pe Marassi. Ciro iar nu a marcat. Nu o mai face de pe 7 aprilie. Da’ Simonel Plângăcel îl are pe Caicedo în forma vieţii. Ecuadorianul a reuşit prima doppietta personală în Serie A şi, pentru prima oară de când joacă în Italia, a dat gol în trei meciuri de campionat consecutive.

Pentru Doria normal că a înscris Quagliarella. A 23-a reuşită stagională a bătrânului Fabio, care rămâne liderul marcatorilor din Serie A. În plus, a atins şi cota 150 de bucăţi în carieră, în campionat. Lider printre jucătorii în activitate.

Suspecţii de serviciu din Serie A

Quaglia este dovada că nu doar băieţii din linia a doua au ieşit în faţă etapa asta. Şi au mai făcut-o şi alţii. Chiar în Derby d’Italia. Nu la fel de tensionat ca în alte ocazii, pentru că doar unii aveau cu adevărat o miză. Şi nu doar să-şi ia rivalii la mişto pentru repetatele eşecuri de a lua cupa aia pentru care s-au aruncat să arunce cu banii. Cât de mult a contat pentru oaspeţii de pe Meazza s-a văzut în prima repriză. Totuşi, au scăpat doar cu un gol primit. Da’ ce gol, ragazzi! Golul etapei e al lui Radja.

Inter nu a profitat de momentele bune din prima repriză, iar omu’ de 100 de milioane a dat gol în repriza a doua. Golul 600 al carierei la nivel de club. Şi a intrat în grupul foarte select al zebrelor care au marcat împotriva milanezelor la Milano în acelaşi sezon. S-a terminat 1-1. Un fel de „mai bine doi răniţi decât un mort„. Doar că nu murea nimeni dacă băteau ai mei. Care au rămas în cap cu „Oops… you did it again”. În sensu’ că iar n-au câştigat cu ăia. Nici chiar când ăia nu s-au omorât cu firea.

Dacă e cineva exagerat de optimist, poate spune că egalul de la Milano îi permite lui Napoli să mai reducă din distanţa exagerată faţă de primul loc. Figli di Vesuvio au bătut cu 2-0 acasă la Frosinone, căreia chiar îi putem spune ciao, deşi matematica ne împiedică să folosim „oficial” în discuţie. Mertens a deschis scorul cu golul 81 în Serie A şi l-a egalat pe Maradona din acest punct de vedere. Împarte cu D10S locul 3 al marcatorilor all-time pentru club în campionat.

Un onore avere qualcosa in comune con il giocatore N1 al mondo, simbolo di Napoli e della napoletanità 💙#81serieA pic.twitter.com/SfxA9Hh3W0

— Dries Mertens (@dries_mertens14) April 28, 2019

Apropos de linia a doua, a dat gol şi Younes, probabil cel mai bun pe Benito Stirpe. Dar nimic nu a contat la final, când fanii napoletani au fost nervoşi nevoie mare pe toată lumea. Au atacat din nou conducerea şi i-au aruncat înapoi tricoul lui Callejon, care îl oferise galeriei. Şi pentru ca totul să fie bine până la capăt, Ounas s-a accidentat la genunchi, în timp ce încerca să-i împiedice pe nişte unii să-i fure geanta, la poarta stadionului.

Voi mai ştiaţi că există Pastore?

Serios întreb. Pentru că nu mai auzisem nimic de băiat, până când a marcat contra lui Cagliari. A dat golul de 2-0, în victoria cu 3-0 a Romei, ajunsă la un punct de locul 4. Normal, în condiţiile în care nu pierde de cinci meciuri şi nu a luat gol în trei din ultimele patru etape.

Programul îi ajută pe capitolini, care au un singur test serios în următoarele patru runde: meciul de acasă cu ăia de pe primul loc. Care, aşa cum ştim, nu prea au pentru ce să joace, de fapt. Pare că Don Claudio e bine plasat să ducă echipa în Liga Campionilor, dar asta nu prea o să-l ajute să rămână pe Olimpico. Roma stă cu bale la Conte.

E aproape gata şi lupta pentru evitarea retrogradării

Bologna a câştigat mini-barajul cu Empoli (3-1) şi se poate considera salvată, după a cincea victorie consecutivă acasă, o serie pe care nu a mai avut-o din secembrie 2002. La fel Parma, 1-1 în deplasare cu deja picata Chievo.

Rămân cu emoţii Genoa, care a scos totuşi un prezios 1-1 pe terenul lui SPAL, şi mai ales Udinese, despre care am aflat că a pierdut la Bergamo. „Grifonii” au 6 puncte peste Empoli, iar friulanii doar 4. Se joacă şi nu prea.

Căderea necontrolată a Florenţei

În no man’s land, Fiorentina şi Sassuolo au terminat etapa, luni seara. Pe Franchi, în meciul care a contat pentru locul 10, au bătut oaspeţii cu 1-0, prin golul lui Berardi. Toscanii, care au ratat şi-un rigore, sunt într-o cădere liberă şi imposibil de controlat. Al patrulea meci al lui Montella, de la revenire, şi tot 0 victorii. Ultimul succes, pe 17 februarie.

Hei, da’ măcar prostu’ etapei e altu’. Rogerio şi, probabil, ratarea sezonului în Serie A.

La classifica

Până data viitoare, nu uitaţi că nu doar starurile trebuie să fie staruri. Ciao, pa!