Ungaria – Uruguay: primul „cel mai bun meci din istoria Cupei Mondiale”

Când Ungaria şi Uruguay au intrat pe teren pentru semifinala Cupei Mondiale din 1954, aşteptările erau uriaşe. Nu doar pentru că se juca la un Mondial care a avut o medie de peste 5 goluri pe meci (record all-time), da’ în principiu erau cam cele mai bune echipe ale lumii la momentul ăla. Plus reprezentantele unor stiluri care au făcut istorie. De o parte, şcoala dunăreană. De cealaltă, fotbalul rioplatense.

Maghiarii aveau echipa aia fantastică, neînvinsă de 30 de meciuri şi care dăduse de pământ cu eternii miezi închipuiţi, aka englezii, tur-retur. „Decât” 6-3 pe Wembley şi 7-1 în „revanşa” de la Budapesta. Cu celebrul Ferenc Puskas în frunte, au mers în Elveţia ca mari favoriţi, lucru confirmat de plimbarea de care au avut parte până în semifinale. 9-0 cu nevinovaţii din Coreea de Sud şi 8-3 cu Germania, în grupe. Apoi 4-2 cu Brazilia, în sferturi. Un meci mai mult pe bază de şmecherie. Care loveşte mai mult şi mai tare. Unul dintre cele mai violente jocuri din istoria competiţiei. Nu degeaba i-au zis „Bătălia de la Berna”.

Ceilalţi, adică sud-americanii celesti, erau deţinătorii titlului. Nu pierduseră încă la Cupa Mondială. Au venit în Europa să-şi apere trofeul cu o echipă mai bună decât cea care, cu 4 ani înainte, făcuse linişte pe Maracana. Nu mai era Alcides Ghiggia, dar apăruseră Carlos Borges şi Jose Santamaria. S-au urnit ceva mai greu. Doar 2-0 cu Cehoslovacia, da’ apoi s-au distrat cu Scoţia (7-0) şi Anglia (4-2). Iar Anglia, drăguţa de ea!

Şocul aşteptat cu sufletul la gură de toată lumea a avut loc pe 30 iunie 1954, la Lausanne, şi s-a transformat într-un clasic. Un meci pe care unii au curajul să-l numească cel mai bun din istoria Cupei Mondiale. În orice caz, a fost primul care a primit titlul ăsta. Fotbal ofensiv şi dramatism în stare pură. Ungurii au avut 2-0, după golurile lui Czibor şi Hidegkuti. Uruguay a egalat pe final, prin dubla lui Hohberg. S-a intrat în prelungiri, unde Kocsis, golgheterul acelei ediţii, cu 11 goluri, a băgat două boabe, iar Ungaria a bătut cu 4-2.

Nu am văzut vreodată un meci jucat într-un asemenea ritm. Echipa Uruguayului are nişte jucători extraordinari. A fost o onoare să-i învingem„, a spus Laszlo Budai. „A fost o bătălie fantastică. Cu siguranţă, echipa Uruguay-ului este cea mai bună pe care am înfruntat-o până acum. Ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat înainte (meciul cu Brazilia – nota mea), trebuie să remarc cât de fair şi de nobili au fost„, a completat portarul Gyula Grosics. „Meciul a fost remarcabil pentru că uruguayenii joacă acelaşi fotbal pe care îl jucăm şi noi. Doar că noi l-am jucat puţin mai bine„, a concluzionat Jozsef Bozsik.

Laude au venit şi din cealaltă parte. „Echipa Ungariei este formidabilă, nu am putut rezista presiunii din prelungiri„, a spus antrenorul învinşilor, Juan Lopez Fontana. „Ungaria este cea mai bună echipă împotriva căreia am jucat vreodată. Calitatea pe care o are este fascinantă„, a recunoscut Victor Rodriguez Andrade.

Ungaria bătuse primele două clasate de la Mondialul anterior şi era la un singur pas să-şi împlinească destinul. A avut 2-0 în finala cu Germania, după nici 10 minute, dar a sfârşit prin a pierde cu 3-2. Până la urmă, bătălia în adevăratul sens al cuvântului din meciul cu Brazilia şi cea fotbalistică din semifinala cu Uruguay nu puteau rămâne fără urmări. Şi Uruguay şi-a pierdut finala, cea pentru locul 3. În faţa austriecilor, alţi vorbitori de germană. Aşa are fotbalul un talent deosebit de a fi ironic, din când în când.

În imaginea din deschidere, Zoltan Czibor deschide scorul în semifinala cu Uruguay. Habar n-avea ce pornise. 

Sursa foto: uk.sports.yahoo.com

Dacă vrei să susţii ceea ce fac, poţi dona aici

Facebook Comments

Lasă un răspuns