Ediție de Sărbători, nu-mi permit să vă țin mult, că poate aveți treabă și nu vă arde de Serie A. Glumesc, cum să nu vă ardă?
Rezultate Supercupă:
- Napoli – Milan 2-0
- Bologna – Inter 1-1, 3-2 d.l.d.
- Napoli – Bologna 2-0
Rezultate Serie A:
- Lazio – Cremonese 0-0
- J******s – Roma 2-1
- Cagliari – Pisa 2-2
- Sassuolo – Torino 0-1
- Fiorentina – Udinese 5-1
- Genoa – Atalanta 0-1
Poza cu clasamentul:
Părerile mai mult sau mai puțin de Grinch.
Supercoppa a fost doar un reminder că Napoli rămâne favorita în Serie A. S-a mers din nou în Arabia Saudită pentru Supercupa Italiei, o tradiție tâmpită de care sper să scăpăm totuși curând. Tâmpită din cauza faptului că se joacă în mijlocul sezonului, din cauza formatului și pentru că, paradoxal, deși se folosește explicația cu popularizarea fotbalului italian, chiar nu este despre suporteri, ci despre bani. În condițiile în care inclusiv cei care nu aveau ce căuta acolo au arătat cu degetul spre format, nu cred că are sens să mai insistăm. Altfel, până la urmă, în finală au jucat, așa cum era firesc, campioana și câștigătoarea Cupei, iar Napoli a plecat acasă cu trofeul, că bani au luat toți. Și astfel s-a închis cercul pentru Andonio, care aproape și-a încheiat mandatul lângă Vezuviu după înfrângerea cu Bologna, pentru ca acum, împotriva aceluiași adversar, să mai pună un succes în palmares și să amintească celor care poate se îndoiau că tot ai lui rămân favoriții campionatului. Nu neapărat pentru că au câștigat competiția asta fără să depună prea mult efort, ci pentru că au arătat, încă o dată, că și în lipsa unor piese importante și în ciuda unor incidente de parcurs, precum cel de la Udine, au suficiente resurse ca să bată pe oricine. Deasupra tuturor, David Neres. Brazilianul care probabil nu era în top 3 cei mai buni jucători în ultimul Ajax cu adevărat important la nivel european și nici măcar la Benfica nu se anunța vreun superstar, dar care, iată!, pare că și-a asumat să ia în spate o echipă care încearcă să-și păstreze titlul pentru prima oară în istorie. Băiatul ăsta care pare mereu preocupat de ceva pune în teren prestații excepționale, oferă execuții de fuoriclasse și are niște cifre senzaționale în ultima vreme. O fi vorba despre un patrulater cu parfum de turneu amical estival pe bani mulți, însă figli del Vesuvio ies cel mai bine din zilele astea petrecute în Golf. Unde am văzut că Milan are limite pe care Allegri le poate masca doar până la un punct, Inter se pregătește să intre în 2026 fără să-și fi rezolvat problemele care au făcut-o să rateze tot în 2025, astfel că Scudetto rămâne chestia aia pe care doar Napoli o poate pierde. Și da, știu cine e lider. Și cine e pe locul 2.
Spalletti e un om dificil, dar face lucrurile mai ușoare. De aproape un deceniu, de când s-a întors în Italia, Nea Lucică nu a dat greș. Cu Roma a mers de fiecare dată în Liga Campionilor fluierând. După ce a plecat de acolo, ragazzi din Capitală au mai văzut UCL-u’ doar o dată, cumva din inerția muncii lui. Pe Inter a readus-o în Champions și a pus bazele echipei care a ulterior a câștigat cu Andonio și Limone. La Napoli nu are rost să mai vorbim. Așa că alegerea lui de către baba torineză a venit firesc. Un grup în degrindoladă, fără cine știe ce calitate (cu mici excepții) și în pericol să rateze Top 4, ceea ce ar fi un dezastru mai ales financiar pentru zebre. Dar uite că toscanul cu discursuri filosofice începe să așeze lucrurile. După ce a bătut la Bologna, a mai obținut o victorie mare, cu Roma. Capitolinii aveau patru puncte avans înaintea etapei, așa că pentru Spalletti și ai lui meciul avea mai multă greutate. E adevărat, cu un succes pe tărâmul Răului, ragazzi giallorosso dădeau un semnal important și luau un avans serios. Însă eșecul nu e neapărat o dramă, chiar dacă a confirmat pierderea de viteză din ultima vreme. În schimb, pentru torinezi o înfrângere era nasoală rău, mai ales din punct de vedere al clasamentului. Probabil un aspect peste care nu trebuie să trecem ușor în victoria ălora în alb și negru este faptul că acum nici măcar nu a mai fost nevoie să se implice direct Yildiz. Ba chiar a marcat, pentru prima oară în Serie A, Openda. O fi Spalletti un tip dificil și conflictual, dar are și talentul ăsta de a scoate cât se poate de mult din niște jucători care altfel te făceau să te îndoiești de ei. Mai important, când vine vorba de el, unul dintre primele patru locuri e o certitudine.
Gata, a bătut și Fiorentina, suntem toți! A durat ceva, da’ când în sfârșit s-a întâmplat, a fost cu strigături. Viola a obținut prima victorie în Serie A și nu oricum, ci făcând scorul mini-etapei. Bine, în condițiile în care Udinese a rămas în 10 când abia începuse meciul. Clasamentul rămâne neschimbat pentru toscani, însă măcar a fost făcut un pas în față, iar un succes de felul ăsta te poate descătușa. Mai ales când urmează Parma și Cremonese, adversari cel puțin abordabili, și ai moralul cumva refăcut. Rămân la părerea că asta e o echipă prea bună ca să pice și că până la urmă o să scape, da’ n-ar strica să lege câteva rezultate pozitive într-un moment al sezonului în care, de obicei, se face împărțeala care încotro o apucă.
Nu lipsește nici secțiunea ”scurte și rapide”, mai ales că am mai tăiat din partea principală.
- Bă, știați că Lazio are acum a doua cea mai bună apărare din Serie A, după ”prietenii” de la Roma? Bine, nu pare că poate face mare lucru cu chestia asta, cât timp inconstanța îi cam dă afară din casă pe ragazzi lu’ Sarri…
- Cagliari și Pisa au pus-o de un egal în Sardinia, rezultat pe care nici unii, nici ceilalți nu știu cum să-l ia. Toscanii au condus, sarzii au întors după pauză, dar au scăpat victoria din cauza unui gol primit pe final. Așa că ambele au motive să fie dezamăgite, dar și mulțumite. Măcar a fost un meci spectaculos.
- Torino a bătut la Sassuolo și, pentru prima oară în sezonul ăsta de Serie A, leagă două meciuri fără gol primit, ceea ce înseamnă că nu mai are cea mai slabă apărare a campionatului. Și oamenii ăia îl înjură pe Cairo…
- A fost o duminică grea de tot pentru domnul Șucu. A pierdut și derby-ul bucureștean, l-a bătut și Atalanta în prelungiri, tocmai când Genoa, rămasă în inferioritate din minutul 3, începea să creadă că a scăpat cu un punct.
Parada etapei: Arijanet Muric vs Torino
Cam pe sărăcie tura asta la acest capitol, așa că ne mulțumim cu ce găsim pe ici, pe colo. Intervenția asta a kosovarului din poarta lui Sassuolo, de exemplu. Nici măcar de o reluare nu a ieșit, dar mai sunt și zilele d-astea.
Golul etapei: Albert Gudmundsson vs Udinese
Le-a făcut Fiorentina pe toate etapa asta.
A Christmas cracker from Gudmundsson 🧨#FiorentinaUdinese pic.twitter.com/1J8znfi9cw
— Lega Serie A (@SerieA_EN) December 22, 2025
”Pușcașul” etapei: Vitinha vs Atalanta
Când ești în 10, ar fi bine să nu ratezi așa ceva. Bine, în general ar fi bine să nu o faci. Dar când ai un om mai puțin, chiar e bine să profiți.
––––––––
Desigur, nu se poate încheia decât cu urări tradiționale. Și pentru fanii il calcio, nu e nimic mai tradițional decât acest capolavoro nouăzecist. Crăciun bun, ragazzi!
Sursa foto deschidere: ilpost.it
Dacă vrei să susții blogul sau pur și simplu să dai o bere
Ori dacă te simți generos
O poți face aici ⤵
Become a Patron!