CONTROPIEDE. Cinci lucruri pe care să le ții minte după etapa a 23-a din Serie A

zielisnki cremonese inter, serie a

A fost, mai mult sau mai puțin, o etapă cuminte în Serie A. În sensul că nu prea s-au întâmplat chestii în clasament, că în rest…

Rezultatele:

  • Lazio – Genoa 3-2
  • Pisa – Sassuolo 1-3
  • Napoli – Fiorentina 2-1
  • Cagliari – Verona 4-0
  • Torino – Lecce 1-0
  • Como – Atalanta 0-0
  • Cremonese – Inter 0-2
  • Parma – J******s 1-4
  • Udinese – Roma 1-0
  • Bologna – Milan 0-3

Poza cu clasamentul:

clasament serie a 2025:26, etapa 23

No news is good news. După câteva etape în care s-au tot creat distanțe la vârful clasamentului din Serie A, runda asta se termină cu statu-quo pe podium. Ceea ce mie-mi convine, pentru că a mai trecut o săptămână și avansul pe care îl are Inter față de celelalte rămâne neschimbat. Încă un pas mic și sigur în față. Așa s-a simțit și victoria de la Cremona. Un 2-0 fără floricele, însă și fără emoții. Cam ce aștepți de la o echipă care vrea să fie campioană într-un meci de genul ăsta, jucat într-o perioadă aglomerată și în care sunt și ceva probleme de lot. De bătut a bătut și Milan, la Bologna, a cărei derută nu se mai termină. Surpriza aici nu e rezultatul sau prestația cu adevărat solidă pe care au avut-o ”verișorii”, ci faptul că, iată!, Allegri poate câștiga fără vreun fel de ajutor din partea lui Maignan. Dovada că sezonul e lung și chiar se poate întâmpla orice. În fine, s-a descurcat ok și Napoli tura asta. Chiar dacă a fost doar 2-1 și Fiorentina a avut niște bare, campioana nu a tremurat pentru victoria asta. Sau, cel puțin, nu ca în alte ocazii. A rămas totuși neschimbat discursul lui Andonio. Îl știți deja, cu program încărcat, cu lume rea, masoni, stele aliniate împotriva lui etc. Nicio știre aici.

Probabil că numirea lui Spalletti a venit la timp. E adevărat că, din punct de vedere al clasamentului, nici Tudor nu a lăsat în urmă vreun dezastru. Însă nici lui Lucică nu i-a luat prea mult ca să pună lucrurile în ordine. Nu e doar despre rezultate. De fapt, e mai mult despre atmosfera de la echipă și despre prestațiile acesteia. Zebrele joacă în mod evident altceva, iar jucători care până nu demult nu știau încotro s-o apuce parcă nu mai pot face nimic greșit. Pe Tardini, a fost a doua victorie consecutivă la trei goluri diferență în Serie A și senzația pe care mi-a lăsat-o mecul e că și dacă McKennie lua roșul ăla pe care trebuia să-l ia când încă era doar 1-0, băiețeii în gialloblu oricum nu puteau face mare lucru. Și așa, iată că ne-am trezit cu baba torineză în Top 4 și, cunoscându-l pe Spalletti, aș zice că aproape cert va fi acolo și la finalul sezonului. Chiar dacă programul din următoarele etape – Lazio, Inter, Como, Roma – nu e chiar cel mai prietenos. Și nu doar pentru că nimeni nu vrea să fie prieten cu ăia în alb și negru…

Gasperini a cam trecut pe ”Conte mode”. Un alt eșec, al optulea în 23 de etape, iar Roma rămâne în afara locurilor de Liga Campionilor. Problema cu ”ori la bal, ori la spital” e că dacă ajungi prea des la spital, nu prea mai apuci să te distrezi. Este cazul giallorossilor, care nu pot sta la infinit la umbra celui mai mic număr de goluri primite în Serie A și să spere că doar cu statisticile defensive se vor întoarce în Liga Campionilor. Probabil e o discuție mai lungă aici. Deocamdată, adevărata problemă pare să fie pe bancă. Gasperini nu-și regăsește neam atingerea magică de la Bergamo și, simțind cum îi fuge clasamentul de sub picioare, începe să semene cu un Andonio Gonde, dar cu un palmares mai puțin impresionant. Adică dă vina pe arbitri, se plânge de mercato, mai dă random în vreun jucător, doar în oglindă nu s-ar uita. Antrenor din aceeași categorie: priceput la ce face (până la un punct, desigur), dar personaj insuportabil în cele mai multe cazuri.

Rezultatul de la Como e misterul etapei. Recunosc că dacă eram forțat să aleg un singur meci din această etapă care nu se va termina 0-0, pe ăsta l-aș fi ales. Da, pentru că-s genul ăla de interist care crede că ai lui, chiar și în formă și cu cel mai bun atac al campionatului, sunt în stare să facă 0-0 împotriva lui Cremonese, care e în criză. Dar adevărul e că la cum au arătat lucrurile în ultima vreme, era greu de imaginat că nu se va marca deloc lângă lac. Probabil că ar fi fost altfel, dacă Atalanta nu rămânea în 10 când încă nici nu se așezase bine pe teren. În mod cert, nu ieșea un fel de ”la mălai” în cea mai mare parte a timpului. Bine, ar fi ajutat și dacă Fabregas l-ar fi luat deoparte pe Nico Paz și să-i spună: „Băiete, ești grozav, dar la 11 metri lasă pe altul!”. Pe cât de mult luminează jocul în general, pe atât de neinspirat e când o pune pe var. Argentinianul are trei penalty-uri ratate din trei executate în Serie A. Dacă nici ăsta nu e un indiciu…

S-a terminat răbdarea la ultimele două clasate. Pisa și Verona, aflate la egalitate de puncte pe locurile 19 și 20, au pierdut din nou, destul de clar chiar, și au decis împreună că e timpul să schimbe antrenorii. Nu între ele, că probabil nu rezolvau nimic. Bine, nici așa nu știu cât vor rezolva. În cazul toscanilor, există riscul să fie chiar mai rău. Jocul sub Gilardino nu era de penultimul loc, dar lipsa rezultatelor (până la urmă, o singură victorie) a făcut despărțirea inevitabilă. În locul lui vine Oscar Hiljemark, un suedez de 33 de ani, care a trecut prin Serie A ca jucător, dar fără vreun CV de antrenor care să-l recomande pentru misiunea asta de a evita retrogradarea, ce pare imposibilă în acest moment. O senzație care crește de la etapă la etapă. În schimb, Hellas a ales, deloc surprinzător, să meargă pe o soluție internă pentru înlocuirea lui Paolo Zanetti, dând echipa pe mâna antrenorului de la Primavera, un alt Paolo, Sammarco. Aș fi surprins să vedem niște răsturnări de situație cu așa alegeri.

Băgăm și câteva scurte și rapide, să nu ne ieșim din ritm.

  • Rămânem pentru început la retrogradare, cu Lecce la un punct peste Fiorentina și peste linie și la 5 în urma locului 16. Cum eu sunt convins că Viola scapă… Oh, well! Înțelegeți voi ce trebuie de aici.
  • Vedeta meciului Lazio – Genoa a fost arbitrul, așa cum se întâmplă tot mai des. Evident, nu în sensul bun. Nu a bunghit niciunul dintre cele trei penalty-uri, dar pare că în prezent e suficient să ai un fluier și un monitor și poți arbitra liniștit în Serie A (și nu numai).
  • Cagliari are trei victorii la rând și un joc dintre cele mai plăcute. Cred că suntem safe să spunem că predicția mea despre Pisacane a fost puțin pe lângă. Eh, nu e nici prima, nici ultima!
  • A mai bătut și Torino pe cineva. Dacă nici pe Lecce…
  • Udinese probabil și-a făcut deja punctele pentru un final de sezon liniștit. Wink-wink! Iar forma Bolognei o face să arate ca o echipă chiar serioasă.

Parada etapei: Maduka Okoye vs Roma

Ai lui Gasp au fost slabi rău la Udine, dar fără intervenția asta a lui Okoye, i-ar fi păcălit pe friulani de un punct.

Golul etapei: Piotr Zielinski vs Cremonese

Greu de oprit așa ceva, mai ales dacă mingea decide în ultimul moment să-și schimbe puțin direcția. Altfel, de remarcat că piciorul de bază al polonezului e totuși dreptul.

Declarația ridicolă a etapei

Evident, Andonio Gonde, care a avut un mesaj pentru Allegri: „nU jOaCă PrEa MuLtE mEcIuRi În AcEsT sEzOn”. Ok!

Sursa foto deschidere: sport.quotidiano.net

Dacă vrei să susții blogul sau pur și simplu să dai o bere
Ori dacă te simți generos
O poți face aici ⤵

Become a Patron!

Lasă un răspuns