Mai facem și câte o ediție specială, pentru că ce ar fi Serie A fără puțin scandal? Și dacă se întâmplă la Derby d’Italia, sigur rămâne în folclor.
Rezultatele:
- Pisa – Milan 1-2
- Como – Fiorentina 1-2
- Lazio – Atalanta 0-2
- Inter – J******s 3-2
- Udinese – Sassuolo 1-2
- Parma – Verona 2-1
- Cremonese – Genoa 0-0
- Torino – Bologna 1-2
- Napoli – Roma 2-2
- Cagliari – Lecce 0-2
Poza cu clasamentul
Scriu și vorbesc despre fotbal de mult timp, suficient de mult ca să știu că ceea ce crede unul sau altul, mai ales dacă e fan, nu se schimbă aproape niciodată. Sunt unii care nu-s de acord cu tine, dar îți acceptă opinia și merg mai departe. Alții care te contrazic indiferent de argumentele pe care le aduci. Și, evident, mai sunt și cei care pur și simplu te înjură și-ți spun că ești prost. Așa că am renunțat de mult să mai încerc să conving pe cineva măcar să-mi accepte punctul de vedere. Nu e nici treaba mea, nici scopul meu în viață să o fac. Nu mă consider formator de opinie, iar aici sunt în primul rând un fan care încearcă să scrie despre fotbal, mai ales cel italian, cu detașare și cu zâmbetul pe buze. Câteodată îmi iese mai bine, câteodată nu-mi iese deloc. Na, ca la fotbal!
Cu atât mai puțin mă aștept să ne înțelegem după un Derby d’Italia cum a fost ăsta din weekend. O rivalitate oricum feroce, întărâtată și mai mult de o decizie greșită care a schimbat meciul. Așa că nu, nu vreau să conving pe nimeni că am dreptate. Doar spun și eu neîntrebat ce cred, cu evidenta doză de subiectivism pe care nici nu pot, nici nu încerc să o ascund. Și pe care, firesc, o are fiecare tabără.
Bun, și acum, despre meci.
Eroarea lui La Penna probabil a decis Derby d’Italia. Dacă nu rezultatul, măcar modul în care s-a jucat. Deși Inter a părut mai curând încurcată de faptul că a avut om în plus. Bine, nici în 11 contra 11 nu a dat impresia că se simte prea confortabil. Ai lui Spalletti au ascuns bine inferioritatea numerică și au meritul de a fi rămas în meci până la final. Că e posibil ca asta să aibă de-a face mai curând cu problemele Interului în astfel de meciuri e mai puțin important. Și sigur nu e treaba adversarilor. Îi înțeleg pe cei care cred că fără eliminarea lui Kalulu s-ar fi terminat altfel, au un argument solid. Chiar dacă erorile de la golurile nerazzurrilor nu prea au de-a face cu numărul jucătorilor aflați pe teren.
Nu vă uitați în gura lui Chiellini – altfel un model pe teren și un signore care nu se duce peste arbitri la pauză -, se poate vorbi despre fotbal și după meciul ăsta. Poate nu cel mai bun fotbal, într-adevăr. Până la urmă, Inter avea nevoie mai mare de un rezultat decât de un joc convingător. Un joc convingător care oricum era puțin probabil, din cel puțin două motive. În primul rând, presiunea seriei de meciuri fără victorie în duelurile astea directe, aspect adus în discuție și de Chivu la final. În al doilea rând, pentru că, istoric vorbind, echipa asta are un complex în Derby d’Italia, indiferent de situația din clasament. Nu a fost o prestație memorabilă, dar nici una care să nu justifice victoria. Și nici să nu trecem ușor peste faptul că Dimarco și Zielinski au avut din nou un rol important în succesul interist, cum se tot întâmplă recent.
În ultimele patru meciuri, ai lui Spalletti au luat 13 goluri. Au fost trei de la Atalanta, în Cupă. Două de la Lazio, în Serie A. Alte trei de la Inter. Și, în fine, cinci bucăți de la Galatasaray, în Liga Campionilor. Parcă și eu aș zice că nu se poate vorbi despre fotbal… Noroc cu Bastoni și La Penna!
Inter are acum doi jucători care și-au prezentat scuze pentru simulări. Restul Italiei, zero. Simularea lui Bastoni este grosolană, nu e nimic de discutat aici. Ar fi trebuit să ia galben si să fie el cel eliminat (deși pe primul l-a luat la o fază la care Inter trebuia să beneficieze de o lovitură liberă; dar ok, arătăm cu degetul doar spre primul galben al lui Kalulu). Totul a luat amploare mai ales pentru modul în care a sărbătorit roșul primit de adversarul său. Doar că situația a scăpat complet de sub control și s-a dezlănțuit iadul: acuzații din toate direcțiile, idei năstrușnice de excludere din națională, plus nelipsiții cretini care au impresia că pot scrie chiar orice pe internet. Mă gândesc că dacă nu ar fi avut de suferit băieții din Torino, drama nu era chiar atât de mare. Așa e când ți se întâmplă foarte rar să fii dezavantajat la modul ăsta… În fine, până la urmă, că a fost din proprie inițiativă, că a fost sfătuit de cineva din club, că a simțit presiunea mediatică, Bastoni a ieșit și și-a recunoscut greșelile, scuzându-se în același timp. Cam la fel cum s-a întâmplat acum ceva timp și cu Barella. Practic, în tot fotbalul italian, doar doi băieți simulează. Și ambii sunt de la Inter. În rest, toată lumea mustește de fair-play. Ok! Cam din aceeași categorie, aia cu ipocrizia adică, face parte și povestea cu declarațiile lui Chivu. A dat și al nostru o dată pe lângă ele, și hop, scos în față și dat exemplu de ”așa nu!”.
A fost prima eroare mare și probabil decisivă în favoarea Interului în acest sezon. În etapa a 25-a! Marotta league, desigur.
Parada etapei: Marco Carnesecchi vs Lazio
Atalanta rămâne neînvinsă în Serie A în 2026 și, după ce a bătut-o pe Lazio la Roma, calculele pentru Liga Campionilor nu mai sunt chiar exagerate. Carnesecchi e un atu important pentru bergamasci. A dovedit-o și pe Olimpico, unde a reușit intervenția asta când ai lui aveau doar 1-0.
Golul etapei: Adrian Bernabe vs Verona
Despre ce poate să facă Bernabe nu prea sunt dubii. Problemele fizice îl cam trag în spate. Însă execuții precum cea prin care a deschis scorul contra Veronei sunt un bun reminder în privința clasei sale.
Semplicemente Adrián Bernabé 🤯#ParmaVerona pic.twitter.com/6jOThQMAKq
— Lega Serie A (@SerieA) February 16, 2026
Sursa foto deschidere: eurosport.com
Dacă vrei să susții blogul sau pur și simplu să dai o bere
Ori dacă te simți generos
O poți face aici ⤵
Become a Patron!